Stilul conspiraționist în politicile de pandemie

Hugo DROCHON
Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 28 mai - 3 iunie 2020
Stilul conspiraționist în politicile de pandemie jpeg

Mai mult de jumătate din populația lumii se află în autoizolare [articol publicat la 1 mai 2020 – n. trad.], ca urmare a pandemiei COVID-19. Și chiar dacă măsurile de izolare au încetinit răspîndirea coronavirusului, ele au accelerat propagarea unui alt fenomen insidios: teoriile conspirației. Grijile pentru propria viață, pentru mijloacele de subzistență și față de cei dragi s-au dovedit a fi, în contextul izolării, un veritabil vas Petri pentru proliferarea paranoiei fabulatorii.

Potrivit uneia dintre cele mai populare teorii ale conspirației, noile rețele 5G de proveniență chineză poartă vina pandemiei. Susținătorii teoriei pretind că echipamentele 5G emit radiații care slăbesc sistemul imunitar sau transmit chiar virusul, în mod direct. În Marea Britanie, adepții acestei teorii susțin că centrul de cercetare Huawei responsabil cu introducerea pe piața britanică a produselor companiei se află în Wuhan, orașul din care a început pandemia.

Întîmplător, Wuhan găzduiește mai multe laboratoare și, potrivit unor sondaje de opinie recente, 23% din americani și 17% din francezi cred că virusul SARS-CoV-2 a fost creat „intenționat” într-unul dintre ele. În Franța, accentul tezei conspiraționiste cade în primul rînd pe un laborator chinez P4 (cel mai înalt grad de biosecuritate) care ar fi fost construit cu ajutorul guvernului francez, pentru a fi mai apoi plasat în grija fostului ministru francez al Sănătății Agnès Buzyn și a soțului ei, Yves Lévy – ambii, medici cu origini evreiești. Atunci cînd teoriile conspirației prosperă, antisemitismul e întotdeauna pe aproape. Nu e de mirare că filantropul George Soros a fost și el pus în legătură cu conspirația „laboratorului chinez”.

Teoriile conspirației țin pasul, adesea, cu diviziunile politice existente și sînt preferatele, îndeobște, ale celor de extremă dreaptă. Potrivit sondajul de mai sus, în Franța, probabilitatea de a crede că virusul a fost produs într-un laborator e de două ori mai mare în rîndul simpatizanților Adunării Naționale. Iar în Anglia, asocierea virusului cu compania Huawei a fost convenabilă pentru membrii Partidului Conservator de la guvernare, care cred că Huawei e un cal troian al guvernului chinez.

Teoriile conspirației nu sînt lipsite de consecințe. În Anglia au fost incendiate o serie de linii telefonice (esențiale pentru serviciile de urgență), iar tehnicienii responsabili cu instalarea lor au fost hărțuiți și acuzați de complicitate la „crimă”.

842 22 5g bis jpg jpeg

Multe dintre aceste teorii s-au răspîndit prin intermediul rețelelor de socializare. Acestea au cunoscut în perioada pandemiei o afluență masivă de noi utilizatori, printre care multe persoane mai în vîrstă, care au folosit platformele digitale pentru a păstra legătura cu familia și cu prietenii. Fiind crescuți într-un anturaj media caracterizat printr-un control mai profesionist al informației, persoanele vîrstnice sînt în mai mare măsură predispuse să distribuie știri false și zvonuri online. Și problema e cu atît mai gravă cu cît oamenii sînt, în general, mai dispuși să ia în serios mesajele pe care le primesc de la cineva în care au încredere.

Celebritățile pot fi și ele sursa unor probleme. Printre cei care împărtășeau o variantă a teoriei conspirației 5G se număra Woody Harrelson, care are două milioane de follower-i Instagram. Înainte propagării pe rețelele de socializare, o astfel de dezinformare putea fi examinată de un redactor sau pusă în discuție într-un interviu. În ziua de azi însă, celebritățile și personajele publice își pot comunica gîndurile nemijlocit – și, adesea, nechibzuit –  fanilor și follower-ilor lor. Chiar dacă platforme ca Facebook, Twitter, YouTube și WhatsApp au introdus cîteva restricții, ele rămîn fidele unui model de afaceri care încurajează conținutul care poate fi „distribuit”. Senzaționalismul învinge.

Sub asaltul conspirațiilor se află mai ales vaccinurile, singura intervenție care ar putea pune capăt pandemiei. Teoriile conspirației promovate de mișcarea „anti-vax” (din care se întîmplă să facă parte și multe celebrități) au fost, decenii de-a rîndul, cele mai periculoase. Declarațiile false cu privire la presupusele riscuri ale vaccinurilor obligatorii pentru copii au dus la epidemii de rujeolă în Anglia, Irlanda, Nigeria, România, Samoa și în SUA (unde, recent, au apărut și alerte de tetanos).

Spaimele induse de mișcarea anti-vax au dus, în unele țări europene, și la un declin vertiginos al vaccinărilor antigripale anuale, cu o creștere concomitentă a numărului de decese. Un sondaj efectuat în Italia și Franța în 2015 a dezvăluit că 30% din populație s-a opus vaccinării obligatorii. Acum, rata deceselor provocate de COVID-19 în cele două țări e mai crescută decît la vecinii lor.

La patru ani după ce politicianul tory pro-Brexit Michael Gove a declarat că lumea „s-a săturat de experți”, pandemia COVID-19 a arătat că neîncrederea în oamenii de știință și defăimarea lor pot avea consecințe mortale. Pentru ca vaccinarea la scară largă să reușească e nevoie ca publicul să aibă încredere în profesioniști.

842 22 anti vax jpg jpeg

Și totuși, liderii populiști aflați la putere din întreaga lume își trag seva din subminarea profesioniștilor, a experților și a altor persoane asociate cu „establishment-ul”. Președintele SUA Donald Trump, bunăoară, l-a contrazis public, în repetate rînduri, pe Anthony Fauci, respectatul director al Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase al SUA. Iar situația din Italia s-ar putea să fie chiar mai gravă. În 2018, coaliția populistă aflată la putere atunci a ignorat profesioniștii italieni din domeniul Sănătății și a desființat obligativitatea vaccinării copiilor.

În plus, factorul „celebritate” va continua să contamineze discuția. Cu doar cîteva săptămîni în urmă, starul sportiv Novak Djokovic, un adept al „vindecării naturale”, a declarat că „nu se va lăsa obligat de nimeni” să-și facă vaccinul COVID-19.

La fel ca și în cazul COVID-19, cea mai bună protecție împotriva teoriei conspirațiilor e inocularea. Oamenii trebuie antrenați să depisteze o astfel de teorie atunci cînd o întîlnesc și să examineze sursele și logica elementară a informației pe care o găsesc în mediul online. Autoritățile din domeniul Sănătății publice și politicienii responsabili poartă pe umeri o sarcină importantă. Pentru a învinge coronavirusul, ei au nevoie de încrederea populației. Și, pentru a reuși, ei vor trebui să eradicheze două epidemii mortale dintr-un foc.

Hugo Drochon, lector universitar de Teorie politică la Universitatea Nottingham, este autorul volumului Nietzsche’s Great Politics (2016).

Copyright: Project Syndicate, 2020

traducere din limba engleză de Matei PLEŞU

1025 21 Iamandi jpg
Business as usual
Poate că britanicii, spre deosebire de alte nații mai versatile, mai cameleonice, au exercițiul normalului.
VJ jpg
La aniversară. Valeriu Jereghi în spațiul filmului european
Creator a 19 filme ca regizor, 21 și ca scenarist, opt ca director de imagine și unul ca producător, a fost și actor în patru filme.
1014 23 jpg
„Probabil cel mai aşteptat album rap din ultimii zece ani” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu PHUNK B –
Prima mea casetă de hip-hop românesc a fost Familiarizează-te de la La Familia, în 2001, septembrie, de ziua mea, la 7 ani.
p 21 WC jpg
Digital și analogic
Dincolo de sensul intrinsec al unui cuvînt sau al unei expresii, mai există unul, extrinsec, care rezultă din relația acestora cu contextul.
1013 23 Miru fotosoto jpg
„De ce iubim femeile MCs” (II) – G.P. VOLCEANOV în dialog cu MIRU
„Mi-ar plăcea măcar la Conservator, fiind de specialitate, să fie o materie legată de rap.”
image png
Trasul de șireturi
Dar nici cel din urmă nu se oprește vreodată din citit. Nu va declara niciodată că nu mai are nevoie de cărți.
1010 22 coperta jpg
image png
Hoțul de timp
Ei se fortifică în interiorul iluziei de a „avea în mînă accelerarea sau încetinirea călătoriilor la graniță, nu cea geografică, ci cea a veșniciei”
image png
Solidaritatea de aparență
Grație coincidenței onomastice, își însușise fără jenă „faptele de vitejie” ale acestui fotbalist sîrb; și-i mersese de minune pînă să fie descoperit.
image png
Iarna pe uliță
Psihic, însă... mi se pare că e invers.
image png
Privirea ca formă de gîndire în arta lui Marin Gherasim
Preocupările teoretice ale pictorului se manifestă de timpuriu.
p 21 Heinrich B”ll jpg
Dragostea tăiată la montaj. Heinrich Böll despre doliul Germaniei
Dar nu la asta se gîndea Heinrich acum: el se gîndea la speranța care luminase o clipă chipul mamei, numai o singură clipă, dar știa că o clipă înseamnă mult.
index jpeg 7 webp
Ce a căzut, de fapt, în 1989?
Ce nu știm este dacă această situație va dura. Experiența ne arată că omul nu poate trăi fără narative și că istoria la un moment dat se repetă.
pata umana jpg
Pata umană. Despre intoleranță și mizantropie
„Ignoranța nu este un vid, este un preaplin de scenarii și de certitudini.”
p 23 jpg
p 22 Dimitrie Cantemir WC jpg
Cantemir – confluenţe culturale şi aculturaţie
Cel care făcea această observaţie vorbea în bună cunoştință de cauză, sugerînd una din componentele procesului de aculturaţie.
p 22 jpg
Întotdeauna tu, niciodată eu sau despre violența invizibilă
Termenul de „violență psihologică” este intrat de puțini ani în vocabularul colectiv și conștientizat ca fenomen care se petrece și la care am fost și sîntem expuși fără a ne da seama.
987 23 Volceanov jpg
„De ce iubim femeile MCs” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu GANI (partea I) –
Cel mai important e să fii true şi pasionat pînă la capăt.
982 22 Lepenies jpg
Muncă intelectuală
Munca intelectuală a lui Martus/Spoerhase e o carte foarte interesantă și plină de învățăminte.
p 23 jpg
În aerul firav al Globului
Ce lecție transfiguratoare despre puterea teatrului este acest spectacol! Și totuși, care Ioana? Ioana pitit/ă în fiecare din noi, care-și dorește să fie ascultat/ă, recunoscut/ă și acceptat/ă. Nimic mai simplu.
980 21 Badescu jpeg
Copel Moscu și jocul de-a realitatea
Filmele lui Moscu sînt documentare ale unei lumi ascunse, a unei alter-realități adevărate, care există, dar nu este într-un mod de la sine înțeles, adică prin însuși faptul de a fi, observată și băgată în seamă.
index jpeg 4 webp
Pe scurt, despre iluzia schimbării
Cădem de acord că aceste vremuri trecute erau frumoase atît pentru fete, cît și pentru băieți.
index jpeg 2 webp
Cu iubirea în minte, cu mintea în iubire
Cînd, la rîndul nostru, iubim o anumită persoană, această iubire se poate extinde la un obiect care i-a fost drag, poate deveni o colecție de obiecte iubite de acel om sau o pasiune pentru un anumit domeniu.
Robert Harron and Gertrude Norman in The Tender Hearted Boy (1913) (cropped) jpg
Iubire "all inclusive” sau prietenie?
Ceilalți, care își investesc energia în mai multe relații, în mai multe preocupări, au de-a face cu limitele, distanța, absența și iubirea neîmpărtășită toată viața.

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.