În anul 1931, Bela Lugosi proiectează la Hollywood o imagine a vampirului care contribuie la magnitudinea pe care fenomenul Dracula o capătă în cultura populară americană. În 1995, romanul Contesa însîngerată, al lui Andrei Codrescu, este publicat în America și devine bestseller. Separați de șase decenii, actorul de origine maghiară din Lugoj și scriitorul român din Sibiu (una din cele șapte cetăți ale Transilvaniei) devin personalități ale Americii. Distanţa dintre România şi America estompează detaliile, iar diferenţa dintre Ardeal şi Transilvania dispare în cele ce urmează.
Întîmplător sau nu, Contesa însîngerată se sincronizează cu un alt fenomen cultural american, care popularizează aspectele grotești ale medievalului european. Acesta luase deja amploare în anii ’80, odată cu succesul jocului Dungeons & Dragons, iar în 1994, Warcraft: Orcs & Humans devine un bestseller al jocurilor de calculator. Practic, folclorul medieval (cult sau nu, à la Tolkien sau modificat) este absorbit de cultura populară. Erszebet Báthory este o variantă feminină a lui Dracula (în istorie la cîteva sute de ani distanță), așa cum Spice Girls, lansate în 1994, sînt varianta feminină a boyband-urilor lansate anterior.
Au existat probabil premisele istorice propice succesului lui Dracula și al contesei Báthory. Interesantă este însă ultrapopularizarea în spațiul cultural american al secolului XX a unor teme folclorice medievale prezente în Transilvania. Mai mult, imaginea americană asupra bătrînului continent și a medievalului include și preferința publicului de a vedea un tărîm fantastic, populat de țărani muți, palizi (tablouri de Bruegel cel Bătrîn) și îngroziți de atrocitățile comise de conți/contese (romane gotice), în locul unei realități mult mai puțin spectaculoase.
Romanul istoric, care încearcă să reconstituie portretul contesei Báthory, se întrepătrunde cu ficțiunea (procedeu pe care Andrei Codrescu îl mai folosește: în The Poetry Lesson, cortegiul funerar al lui William S. Burroughs se oprește la McDonald’s). Realitatea influențează narațiunea, așa cum faptele strămoșilor influențează destinele urmașilor (jurnalistul Drake Bathory-Kereshtur este un strănepot al contesei), pentru ca în final nici un personaj să nu sfîrșească bine.
Erzsebet Báthory, nepoata lui Stefan Báthory (principe al Transilvaniei), folosea un blazon similar cu cel al Ordinului Dragonului, din care au făcut parte Vlad Dracul și Vlad Țepeș. Romanul lui Codrescu pleacă de la o persoană reală, al cărei mit este ideal pentru America. Acest lucru se reflectă și în succesul romanului Game of Thrones, primul volum din seria A Song of Ice and Fire, care apare în 1996, aproape paralel cu romanul lui Andrei Codrescu. Universul personajelor din seria Game of Thrones o include pe Danelle Lothston, a cărei poveste este relativ similară cu cea a contesei Báthory (face baie în sînge omenesc), dar care își trimite noaptea liliecii să răpească copii.
Perspectiva „dinspre America spre Transilvania“ este prezentă în asemănarea voită sau accidentală dintre denumirea de Siebenbürgen (șapte cetăți: Sibiu, Brașov, Cluj, Sebeș, Sighișoara, Mediaș și Bistrița) și cea a lumii imaginate de R.R. Martin (șapte regate, The Seven Kingdoms of Westeros). Totuși, ideea de șapte regate apare și în Heptarchy-ul englezesc. Un aspect al fenomenului invers (dinspre Transilvania spre America) are loc în secolul al XIX-lea, cînd nobilul ungur Sándor Bölöni Farkas își publică la Cluj jurnalul de călătorie în America. Succesul cărții este neașteptat. În viziunea lui Farkas, America atinge perfecțiunea. Cartea contribuie indirect la încurajarea emigrației transilvănene în America. Imaginea, deși neconformă cu realitatea, fusese deja creată.
Uneori actorii se identifică în totalitate cu rolul care i-a consacrat (Bela Lugosi a fost înmormîntat cu mantia de vampir). Imaginea actorului în rolul Contelui Dracula rămîne stereotipul vampirului, transilvăneanului, est-europeanului etc. Accentul lui Bela Lugosi este aproape un brand al lui Dracula. Andrei Codrescu însuși mărturisește că face eforturi să păstreze acest accent. Faptul că „Andrei Codrescu cu accentul lui Bela Lugosi“ poate fi la rîndul său unul dintre personajele prin care scriitorul se multiplică în literatura română și americană este irelevant.
Dracula și contesa Báthory, ca heteronimi ai personalităților lui Andrei Codrescu și Bela Lugosi, sînt doi emigranți care au făcut carieră în America. Dracula apare însă însoțit de Franken Berry în fiecare an în preajma Halloween-ului sub formă de cereale pentru micul dejun (Count Chocula). Deocamdată se pare că Erzsebet Báthory nu a inspirat nici un produs de fast food.
Foto: Bela Lugosi în rolul lui Dracula