17 decembrie 1770 este data care apare în registrul botezurilor din Bonn în dreptul numelui celui care avea să fie unul dintre marii compozitori ai tuturor timpurilor – Ludwig van Beethoven. Anul viitor se vor împlini, deci, 250 ani de la nașterea lui Ludwig van Beethoven: o sărbătoare foarte importantă, căreia muzicieni, stagiuni și case de discuri îi acordă deja un interes aparte.

În transmisiune directă la Radio România Muzical au fost deja concerte live cu integralele simfoniilor de Beethoven, dirijate de Riccardo Chailly sau Jordi Savall. Nici casele importante de discuri la nivel mondial nu pot rata, evident, aniversarea Beethoven. Iată, de exemplu, Deutsche Grammophon, care pe 13 septembrie a lansat integrala concertelor pentru pian și orchestră de Ludwig van Beethoven, cu Jan Lisiecki și Academy of Saint Martin in the Fields; la aceeași casă a apărut pe 4 octombrie integrala simfoniilor beethoveniene, cu Orchestra Filarmonicii din Viena, dirijată de Andris Nelsons.

Poate părea ieșit din comun ca una dintre cele mai mari case de discuri din lume să mizeze pentru o integrală a concertelor pentru pian și orchestră de Beethoven pe un pianist de doar 24 ani, însă înțeleg perfect această miză pe acest pianist care este, într-adevăr, un talent cu totul ieșit din comun. În plus, toate concertele sînt înregistrate în cadrul unor evenimente live ce au avut loc în decembrie 2018 la Konzerthaus din Berlin și nu avem dirijor: Jan Lisiecki conduce el de la pian. Deci, riscurile erau cu atît mai mari – orice mic accident de intonație sau de coordonare între solist și orchestră poate interveni pe parcursul unui concert live, în lipsa unui dirijor. Pe de altă parte, suflul concertelor live nu poate fi înlocuit de nimic, iar interpretarea este din punct de vedere tehnic atît de bine realizată, că, practic, nici nu realizezi că ești în fața unei captări dintr-un concert live.

A fost un mare test pentru Jan Lisiecki, acest pianist de 24 ani, care are deja 6 discuri la Deutsche Grammophon și o carieră internațională construită la cel mai înalt nivel. Însă, să ne gîndim, el la 14 ani intra în atenția lumii internaționale, cînd imprimările sale, conținînd concertele pentru pian și orchestră de Chopin, erau lansate de Institutul Chopin de la Varșovia și premiate de numeroase publicații. A fost atunci o adevărată revelație: un pianist virtuoz, cu o capacitate excepțională de a emoționa și care cînta cu o maturitate care excedea cu mult vîrsta atît de fragedă. Dintre discurile lui ulterioare, mi-amintesc impresia profundă pe care mi-a creat-o audiția studiilor pentru pian de Chopin, înregistrate pentru Deutsche Grammophon de Jan Lisiecki la doar 17 ani: cu adevărat remarcabil!

După Chopin, Beethoven este compozitorul care a jucat un rol foarte important în cariera lui Lisiecki. În 2013, o înlocuia pe Martha Argerich ca solist al Concertului nr. 4 de Beethoven – o apariție foarte importantă, o altă trambulină către o carieră de înalt nivel. Și tot cu acest concert nr. 4 a debutat la Carnegie Hall din New York, prima dată cînd a și condus de la pian o orchestră.

Evident, seria de concerte de la Konzerthaus din Berlin a suscitat un viu interes: nu doar că o integrală a concertelor pentru pian și orchestră de Beethoven e atractivă în sine, fiind și un tur de forță pentru pianist, dar era interesant de văzut și cum concepe un pianist mai mult decît talentat de astăzi interpretarea acestor partituri cu o istorie de mai bine de 200 ani.

Faptul că nu există, propriu-zis, un dirijor, conduce către o viziune camerală, cu o legătură organică între orchestră și solist; sonoritatea ansamblului, în general, este mai curînd orchestrală, decît simfonică. Avem un deosebit respect pentru partitură, și cu toate acestea o viziune personală, însă foarte echilibrată a pianistului. De altfel, și Tagesspiel nota că interpretările lui Lisiecki sînt “spontane, dar și perfect  construite intelectual”.

Mai era nevoie de o încă a n-a versiune a concertelor pentru pian și orchestră de Beethoven? Știu că sînt mulți care nici nu simt nevoia să asculte o lucrare decît într-o singură interpretare, cea care în care au ascultat, de regulă, și prima dată opusul respectiv. Alții consideră că muzicienii din vechime sînt inegalabili, fără a cunoaște însă prea bine ce și cum se cîntă astăzi. Eu cred că este extrem de important pentru viitorul muzicii clasice, în general, să dăm credit tinerilor interpreți, singurii care pot duce mai departe tradiția muzicii clasice și care pot empatiza cu publicul de vîrsta lor, construind, de fapt, un public care să fie în sălile de concert și care să le asculte înregistrările și peste cîțiva ani sau poate zeci de ani, de acum încolo. Și mulți dintre tinerii interpreți de astăzi cîntă la un nivel extrem de înalt, artistic și tehnic, așa cum este și acest canadian născut din părinți polonezi. Cu muzicieni ca Jan Lisiecki, muzica clasică are un viitor nu doar pentru secolul XXI, ci și pentru secolul XXII! 

Mie mi-au rămas memorabile în special părțile a doua din Concertele nr. 3 și 4 de Beethoven cu Jan Lisiecki și Academy of Saint Martin in the Fields – însă totul este remarcabil interpretat. Rămîne doar să vă alegeți dvs. momentele preferate.

Radio România Muzical a difuzat aceste concerte pe 23 și 30 septembrie; puteți reasculta acele emisiuni aici.

Albumul poate achiziționat pe site-ul Deutsche Grammophon, sau poate fi ascultat pe site-urile de streaming online.

Cristina Comandașu este critic muzical.