„From WBEZ Chicago and Public Radio International it is This American Life. I’m Ira Glass. Each week in our program, of course, we choose a theme, bring you a variety of stories on that theme...”

Ce nu spune această introducere e că This American Life  înseamnă jurnalism la superlativ; poveşti fascinante despre oameni obişnuiţi, poveşti personale şi, în acelaşi timp, universale. De altfel, This American Life s-ar putea la fel de bine numi This Life.

Timp de o oră ai acces în viaţa unor oameni aflaţi în situaţii amuzante sau dramatice. Vor fi momente surprinzătoare, momente de reflecţie, momente de tăcere, însă niciun moment de plictiseală. TAL e o colecţie de poveşti inedite (o fetiţă de 10 ani corespondează cu Manuel Noriega, o formaţie indie rock concertează în biblioteci), de experimente (cum ar suna o formaţie ai cărei membri sînt găsiţi în urma anunţurilor din ziar), de lecţii de viaţă (cum să abandonezi lucrurile care nu îţi plac, cum să-ţi faci prieteni şi să influenţezi oamenii, sau cum să le vorbeşti copiilor).


Emisiunea merită ascultată fie şi măcar pentru simplul fapt că printre colaboratori se numără mulţi scriitori cunoscuţi: David Sedaris, Dave Eggers, Michael Chabon, Russell Banks, Nick Hornby, Junot Diaz sau Gay Talese.

În 2007 şi în 2008, TAL s-a auzit (şi s-a văzut) şi pe micile ecrane. Cele două sezoane difuzate de Showtime au adăugat în palmaresul emisiunii trei premii Emmy. Într-o cultură hipervizuală, e de-a dreptul reconfortant să-l auzi pe Ira Glass spunînd că înainte ca TAL să ajungă pe micile ecrane, nu s-a gîndit nici o clipă că imaginile ar putea aduce un plus poveştilor prezentate. Şi în cazul TAL, chiar nu e nevoie de imagini. Play. Şi apoi te cufunzi în fotoliul tău preferat, închizi ochii şi îţi imaginezi locurile şi oamenii. E ca un vis indus.
       
Anamaria Dobinciuc este autoarea blogului Potential Hikikomori.