Găseşte Ousmane N'Doye în dulapul atacantului Andrei Cristea o carte nouă-nouţă, cu coperte roşcovane, semnată Cristian Teodorescu. Noroc că volumul are pagini puţine şi e compus din povestiri scurte, amuzante, cu tîlc, pe înţelesul ’omului negru’. Se apucă senegalezul să facă adnotări pe marginea romanului, în timp ce Fănică Theodorescu (negricios şi el, dar nici chiar aşa), transferat de la CSM Medgidia cu surle şi trîmbiţe pe muzica lui Hans Zimmer, debutează în tricoul lui Dinamo.
Încă o victorie în etapa a cincea, socoteşte Fănică, şi ‘cîinii’ lui nea Ando se cocoaţă în vîrful clasamentului cu 13 puncte. Lasă Fănică muzicile (asculta „God Yu Tekkem Laef Blong Mi” căci tocmai văzuse, cu o noapte-n urmă, două filme bune dintr-un foc, The Thin Red Line şi Mr. Nobody) şi pleacă la Tîrgu-Mureş. Îi ia cu el pe Paulică, martirul comunist şi pe Ionică chelnerul, caractere, nu oameni, pe care te poţi baza la o adică.
După un autogol exasperant al gazdelor, Paulică, martirul ratat, îşi face treaba şi înscrie pentru 2-0, dar cînd să-l pupe tovarăşii de echipă, individul îşi dă arama pe faţă. Scoate din jambieră un fluturaş roz cu mesaj, ’totul pentru front, totul pentru victorie!’, şi-l pune la ochi ca pe-o mască. Arbitrul nu gustă sloganul progresist, iar Cornel Dinu, procuroru’, îi transmite telefonic că ‘Nu-i păcat, camarade? Sezonul carnavalurilor s-a terminat la Veneţia şi la Rio, ce sens are să-l redeschidem, acum, la Tîrgu-Mureş?’.
Nici cu Ionică n-a prea scos-o la capăt căpitanul Fănică. Descoperit pe Orient Express sub numele de Jacques, a fost împrumutat la un restaurant din Serie A, pe malul Sienei, să le facă macaronarilor ‘ciorbă de care-o fi, neică, dar să fie acră’. S-a întors cu coada între picioare şi, cu mari emoţii, a prins primul 11 în echipa ‘Fălcosului’. Cînd le era dinamoviştilor lumea mai dragă şi scorul mai avantajos, Ionică chelnerul a făcut pariul celor 50 de ardei iuţi. I-a înghiţit cu grijă pe toţi, unul după altul, pînă ce a văzut roşu în faţa ochilor şi a căzut lat.
Cu un om în minus şi cu gol primit, lui Fănică i s-au înmuiat picioarele. Mai că s-ar fi mulţumit, acum, şi cu un rezultat de egalitate, dar, dintr-o dată, se trezeşte jucătorul de titireze din el: asta era Dinamo, nu Medgidia. Aşa că se pune Fănică pe coechipieri, iar coechipierii pe treabă şi, pînă să mai citească Ousmane cîteva pagini, cîinişorii din Ştefan cel Mare mai înscriu de 4 ori de le şterg adversarilor ‘aerul de ţărănoi fericiţi de pe faţă’.
S-a terminat 6-2 pentru bucureşteni. Andrei Cristea, omul cu golul, a fost amendat pentru că a ascuns o carte atît de mişto de ochii lui Ousmane N'Doye, iar suporterilor dinamovişti li s-a ‘întristat frumuseţea’ cu toată muzica lui Hans Zimmer filtrată prin urechile lor fine.
Hans Zimmer – „God Yu Tekkem Laef Blong Mi”:
Claudiu BOLOZAN este jurnalist sportiv, autorul blogului vivir para contarla