Cînd un cunoscut din Canada a avut nevoie de o cartelă de mobil, a rămas cu gura căscată: convorbiri incluse și net de calitate la discreție, la prețuri uimitor de mici, probabil la fel de șocante pentru el precum cele de la PET-urile de bere pentru microbistul britanic ajuns pe la Dristor în drum spre Arena Națională. „Păi, la noi pînă și netul pe cablu de-acasă e limitat, iar aici ai net pe mobil nelimitat!”, se minuna el, cîntărind ofertele de la operatorii din România.
Cam așa și cu raportul de zilele acestea făcut de Comisia Europeană. Internetul e peste tot în România, e “broadband” și e ieftin, spune raportul, dar pentru mulți români el chiar rămîne virtual: tot băutura produsă în bătătură e de bază.
De exemplu. În România, netul are o calitate bună. Și n-o spun doar raportul Comisiei, ci și alte rapoarte de specialitate: viteza medie de descărcare la mijlocul acestui an în România era de 72,68 Mbps (față de 23,7 în restul lumii) iar cea de încărcare de 43,6 Mbps (față de 10,9 în alte părți). Chiar și aria de disponibilitate a netului de viteză mare este bună. “În 25% dintre gospodăriile din România există acoperire a reţelelor broadband în mediul rural, faţă de media UE de 18%”, spune raportul Comisiei.
Dar cîte gospodării rurale se și folosesc de acest serviciu disponibil la poartă? Sau, cîte gospodării în general în România sînt conectate terestru la Internet? Aici răspunde tot raportul european: 54 la sută din total. Și pot completa că procentul e oarecum același de aproximativ doi ani. Adică în ultima vreme numărul celor ce s-au conectat terestru la Internet în România a stagnat.
Un alt aspect prezentat în raportul Comisiei. “În privinţa competenţelor digitale, 39% dintre români nu au utilizat niciodată Internetul (media în UE e de 18%). Numai 20% dintre persoane ştiu să trimită e-mailuri, să utilizeze instrumente de editare sau să instaleze dispozitive noi, faţă de media europeană, de 59%”.
În traducere liberă, paragraful sună cam așa: doi din cinci români nu au intrat niciodată pe Internet. Ceea ce concordă cu ce menționam mai devreme, că aproximativ jumătate dintre români nu au tras Internet acasă. Și în plus aruncă o lumină asupra folosirii Internetului și la serviciu (asta dacă ajungem să vorbim de persoanele care au o slujbă).
Mai departe, fraza doi a paragrafului de mai sus, cu procentele inversate pentru o înțelegere mai clară, ar putea fi tradusă astfel: 80 la sută dintre români, sau patru din cinci persoane, nu știu să trimită un e-mail, să instaleze dispozitive noi și să folosească instrumentele de editare, spre deosebire de 40 la sută, procentul utilizatorilor de Internet de nivel identic din UE.
Aici chiar că nu mai știu ce să spun. Procentul pare enorm, mai ales că e vorba de lucrurile aparent banale, curente, ale utilizării primare a computerului sau Internetului. Am făcut un calcul: am văzut că doi din cinci români nu intră pe net niciodată, deci jumătate din cei ce nu știu să trimită un e-mail se regăsesc printre ei. Dar tot rămîn 40 la sută dintre români care intră pe net, dar nu îl pot folosi cine știe ce, de pildă să comunice sau să scrie. Și atunci, ce fac ei acolo?!
Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.
