Dacă iubitorii de literatură din Timişoara îşi făcuseră planuri pentru aceste zile de sfîrşit de octombrie, cu siguranţă că şi le-au modificat din mers sau le-au abandonat cu totul. Motivul este unul cît se poate de bun: pur şi simplu nu ai cum să rezişti celor trei seri extraordinare de lecturi pe care organizatorii Festivalului Internaţional de Literatură „La Vest de Est/ La Est de Vest” le-au propus şi anul acesta pentru perioada 23-25 octombrie.

Proiectul iniţiat de Oana Boca, Ioana Gruenwald şi Robert Şerban a reuşit să aducă alături, de data aceasta în Mansarda Bastionului (Galeria Theresia), parte din vechea cetate a Timişoarei, invitaţii străini, scriitorii români şi un public pe cît de numeros pe atît de cald şi entuziast. Ca şi în anul precedent, fiecare dintre cele trei seri a fost gîndită ca un dialog între literaturi şi culturi, dincolo de care oamenii au constituit, de fiecare dată, puntea de legătură. Oamenii şi poveştile cu, despre şi pentru oameni.

Festivalul a fost deschis în mare forţă cu lecturile lui Victor Erofeev (Rusia), Edo Popović (Croatia), Răzvan Petrescu şi Daniel Vighi, avînd-o ca moderatoare pe Brînduşa Armanca. Fragmentul „Rusia pentru morţi” din Akimuzii lui Victor Erofeev a conturat, într-o scriitură angajată de mare forţă, devoalarea mecanismului de funcţionare a mentalităţii moscovite, pentru care nici măcar temporalitatea nu mai pare să aibă vreo logică, de o efervescentă „ciocnire a contrariilor”.

Glisarea dinspre spaţiul rusesc a fost făcut de Edo Popovič printr-un caleidoscop al întîmplărilor posibile şi prin sondarea reflexivă, degajînd un fin simţ al umorului. O călătorie a interiorităţii confruntate cu haosul descurajator al lumii înconjurătoare ce lasă doar să transpară atitudinea de revoltă din fragmentul intitulat „Ochii”.

Atmosfera este menţinută de savurosul text al lui Răzvan Petrescu, un răspuns la întrebarea Care sînt regulile scrisului?, care curge cu umor şi o inteligentă degajare a scriiturii ca într-un şotron.

Şi ce putea fi mai potrivit pentru finalul primei seri de lecturi, dacă nu o scurtă scotocire prin cutiile vechi de pantofi prin care Daniel Vighi reuşeşte să refacă colorat şi în detaliu atmosfera de secol XVIII urmărind călătoriile şi, mai ales, peripeţiile membrilor orchestrei Strauss Junior.

Scriitorul ucrainean Iuri Andruhovici a deschis cea de-a doua seară de lecturi cu un fragment din Lexiconul oraşelor de suflet, o poposire în inima oraşului ucrainean Lviv, un oraş al confluenţelor, dar şi al stratificărilor. Fascinaţia oraşului derivă, printre altele, şi din înşiruirea multiplelor sale faţete sau ipostaze, de fiecare dată debordînd de vitalitate.

Contrastul dintre vitalitatea inocentă pe de-o parte şi frica generată de tensiunile etnice şi sociale este surprins şi în povestirea lui Enaiatollah din În mare sînt crocodili. Astfel, romanul scriitorului ialian Fabio Geda unei altfel de călătorii, în acest caz prin culturi şi feluri de a privi lumea. Textul lui T.O. Bobe şi cel citit de Veronica D. Niculescu au rezonat cu fragmentele autorilor străini, aflîndu-se, în acelaşi timp, în complementaritate. Cadenţei ameţitoare a bătăliei tulburate doar de apariţia zeiţei Koué din fragmentul lui T.O.Bobe i-a răspuns, aşadar, calma simbioză dintre interioritatea arhitecturală şi cea spirituală din volumul pe care Veronica D. Niculescu îl are în pregătire. Avînd drept moderatoare pe Ljubinka Perinac-Stankov, cea de-a treia şi ultima seară a festivalului a fost dedicată literaturii sîrbe, avîndu-i ca invitaţi pe Duško Novaković şi Igor Marojević. Lor li s-au alăturat timişorenii Robert Şerban şi Alexandru Potcoavă.

Locurile şi amintirile, frînturi de memorie şi de viaţă din romanul lui Igor Marojević s-au împletit cu fragmentele din istoria de familie a lui Alexandru Potcoavă, din romanul în pregătire intitulat De florile mărului. În acelaşi timp, glisarea dintre umorul degajat şi atitudinea de revoltă din poezia lui Duško Novaković a fost completată de simplitatea şi cristalizarea imaginilor din poezia lui Robert Şerban.
Faptul că moderatorii fiecărei seri au reuşit să iniţieze un dialog deschis şi viu între scriitorii invitaţi şi public, precum şi ineditul aducerii împreună a unor texte publicate şi cunoscute ca şi a unora în curs de publicare au jucat un rol în reuşita festivalului. Cît despre organizatori şi organizare se poate spune fără nicio ezitare că s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, anul acesta alăturîndu-se şi forţe timişorene proaspete (Oana Doboşi, Raluca Selejan).

Aflat la a doua ediţie, proiectul se conturează tot mai mult ca o dovadă incontestabilă a faptului că literatura, aşa cum este ea, vie şi zgomotoasă, este savurată cu plăcere şi are un cuvînt important de spus în spaţiul social. Ce mai, ca-n basme (nu degeaba balaurul prietenos cu două capete!), FILTM creşte văzînd cu ochii şi aduce timişorenilor bucuria literaturii de calitate.