Orașul polar

Publicat în Dilema Veche nr. 896 din 10 - 16 iunie 2021
Orașul polar jpeg

Trecu și pandemia, iar orașul fără mască arată schimonosit. Are un rictus sălbatic, ceva între zîmbet plin de dispreț și grimasă scîrbită. Scîrbă față de celălalt, firește. Acesta este prost, așa cum o dovedesc înfățișarea, purtarea, exprimarea sa. În plus, prostia face casă bună cu aroganța, căci idiotul zîmbește de parcă nu ar da doi bani pe tine sau pe îndemnurile pe care i le arunci ca pe funii pentru a-l scoate din groapa ignoranței, unde se bălăcește porcin.

Masca i-a împărțit pe oameni în trei categorii importante. Prima, formată din cei care îi vînau pe negaționiști, mereu atenți la o mască ce aluneca, indolentă, sub nas. A doua, a celor care încercau să fenteze obligativitatea cu orice preț, acesta fiind, în general, confortul celor din jur, dar și riscul contaminării. A treia, cea mai numeroasă, dar și cea mai puțin vizibilă, a celor care încercau să se protejeze pe ei și pe cei din jur. Această categorie de oameni responsabili nu avea însă nimic din spectaculozitatea primelor două, așa încît știrile perioadei abundau în conflicte, bătăi, arestări legate de portul măștii. Social media nu a ratat ocazia de a sugera că violența la adresa celor care nu purtau mască era justificată, iar unii au luat de bun ce au văzut pe Internet, sărind la bătaie. Tot social media, dar și posturile de știri, au făcut loc apologeților antimască, pentru a hrăni ambele tabere. Cînd spun tabere, nu mă refer, evident, la studiile științifice, la opiniile ponderate ale unor medici sau chimiști, referitoare la utilitatea măștii, ci la discursul instigator la ură care alimenta opozanții. Apoi problema s-a mutat la nivel de vaccin.

După luni de zile în care orășenii au stat mai mult ca de obicei acasă, informîndu-se de la televizor, din presă și din social media, a urmat relaxarea, numai că nu poți să te relaxezi la comandă, după ce ai avut nervii întinși la maximum peste un an. E ca atunci cînd ai inima în gît, fața roșie, pulsul sărit și vine cineva de bine și îți zice să o lași mai moale. Durează. Intransigenții domină spațiul public, animați de certitudini talibanice. Masca nu mai este un subiect, dar ce te faci în trafic?

Șoferii sînt foarte convinși că doar ei au dreptul de a circula pe un drum public, iar restul populației aflate la volan este o adunătură de imbecili cu permise cumpărate. Nimeni nu încetinește pentru a face loc și altcuiva, dreptul sacrosanct de a rula ca tramvaiul pare să fi devenit o nouă cutumă, cel puțin în București. Toți șoferii se grăbesc, și au toate motivele să o facă, cu excepția tuturor celorlalți din trafic. Aceștia nu ar avea nici un motiv de zor.

În autobuze, tinerii nu mai cedează locul bătrînilor. Aceștia din urmă nu ar mai trebui să părăsească domiciliul, sporind aglomerația. Mai țineți minte ordonanța militară nr. 3, din martie 2020, potrivit căreia bătrînii aveau voie să iasă din case doar două ore pe zi? Cît de absurdă și discriminatorie ni se pare acum această prevedere! Astăzi ordonanța produce efecte, pentru că, dacă statul a consfințit discriminarea bătrînilor, înseamnă că e la liber să nu mai încăpem de ei! Pe de altă parte, într-un oraș nebun, în care mașinile nu mai opresc la zebră, totul vîjîie, huruie, zdrăngănește, tinerii se îmbracă în zdrențe și trebuie să-i ferești pe stradă pentru că merg privind în telefoane, cu căștile pe urechi, bătrînii se aventurează din ce în ce mai rar. Uneori îi surprinzi derutați, în tramvai sau pe stradă, pentru că orașul arată atît de diferit încît ar putea, la fel de bine, să fie în China. Acolo, totuși, ai obține mai ușor o informație de la un localnic.

O altă polarizare s-a produs în rîndul profesiilor. Acestea au fost împărțite de pandemie în esențiale și neesențiale. Astfel, activitatea unui curier care aduce mîncarea la ușă a devenit incomparabil mai valoroasă decît activitatea unui violonist, bunăoară. Vom mai putea relansa sectorul cultural, după ce cultura a fost privită ca neesențială, timp de peste un an, deși priința pîntecelui nu a fost niciodată mai presus de aspirația omului spre înalt, chiar și a omului primitiv, așa cum o dovedește arta de la Altamira, de la Lascaux, de la Cucuteni...

Mesajele de interes public care au consolidat starea de panică a populației au avut rolul lor în această polarizare a societății din mediul urban, cu precădere, pentru că, la sat, pandemia s-a simțit mult mai puțin, cu rate de infectare medii considerabil mai mici. Este poate momentul ca autoritățile responsabile să înceapă să promoveze solidaritatea, înțeleasă așa cum o descrie filosoful american Richard Rorty, adică să-i includem pe „ei” în domeniul lui „noi”. Îndemnul este să nu mai facem diferențe, cu atît mai puțin diferențe polare și antagonice. Aceasta este solidaritatea, de care orice societate are nevoie. Altfel, riscăm să cîștigăm războiul cu virusul, dar să nu mai avem cu cine sărbători victoria.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

Foto: wikimedia commons

1037 23 foto I  Cosman jpg
Valul a venit, apoi a trecut – tsunami în Maldive –
Oamenii au învățat să trăiască prezentul, fără să-și pună problema zilei de mîine.
image png
Analiza plagiatului de la vîrful Harvard
„Nu au fost constatate abateri de la standardele etice în activitatea de cercetare academică ale Harvard”
p 23 jpg
Despre prostie – sau cum am devenit inteligent
E o alegere inconștientă a ceea ce vrem să fim, dar care poate deveni conștientă datorită cunoașterii.
p 22 Barcelona WC jpg
Universul Barcelonei
Numai un prost l-ar distruge. Dar istoria este plină de alde d-ăștia.
image png
Pirgu vs. Montaigne
„Mă-nnebunesc după tot ce ţine de memorialistică: jurnale, memorii, corespondenţă, note de drum etc.”.
p 23 Andrei Scrima jpg
O întîlnire mirabilă – interviu cu filozoful și psihanalistul Virgil CIOMOȘ –
Domnul Profesor nu mi-a recomandat studii și cărți de logică și de filosofie, ci Patericul egiptean, mai întîi, și Spovedania unui pelerin rus, mai apoi.
image png
Hasdeu și regulamentul
Tot în 2023 s-au împlinit 333 de ani de la susținerea (la Universitatea din Leipzig) a primei teze de doctorat din lume dedicată jurnalismului.
image png
Casa Regală a României și palatele prefecturilor
O altă statuie a lui Ferdinand din Rezina (amplasată în 1938, sculptor Alexandru Plămădeală) a fost aruncată în Nistru de către barbarii bolșevici în 1940.
p 23 Cefalonia WC jpg
Aventuri estivale cefalonite
Încă nu am un răspuns clar. Cîți bani îmi mai trebuie pentru a termina odată Elada?
p 23 WC jpg
Librarii din vechiul București
Cum a ajuns, însă, un librar să aibă un parc botezat după numele lui, este o altă poveste, pe care, deși stau de aproape douăzeci de ani în acest cartier, am aflat-o mai tîrziu.
image png
Poze, nu vorbe!
Nu mai insist asupra faptului că, în absența cuvintelor, gîndirea conceptuală și gîndirea discursivă nu sînt posibile.
p 23 WC jpg
La Peleș – proprietari triști și administratori buni
Altfel, castelul Peleș rămîne o capodoperă a bunului gust.
p 21 Josephus Szabo, Diploma de magister philosophiae,1768 jpg
O descoperire majoră pentru istoria învățămîntului universitar din România
Era prima instituție de învățămînt superior universitar de pe teritoriul actual al țării.
p 23 Ministerul Finantelor WC jpg
Cît de mare este datoria noastră publică sau despre suveica numită România
Există deci un PIB care lucrează în favoarea bugetului nostru de stat și unul care lucrează în favoarea altora.
image png
Inspecția, acolo unde sînt îngrijiți oameni
Un timp prea scurt alocat controlului duce la concluzii superficiale.
p 21 jpg
Credință. Încredere. Clandestinitate – imagini din Dosarele Securității
Este bine să le gîndim procesual, ca instrumente care se schimbă în timpul facerii.
p 23 jpg
p 23 Metroul din Atena WC jpg
Atena, așa cum am descoperit-o eu
„Cîtă vreme avem ce povesti, nu ieșim la pensie”.
index jpeg webp
Am înnebunit de fericire – despre tristețea abisală și apeirokalia cea de toate zilele –
Mă întreb în final, cumva retoric, cine sînt mai periculoși pentru lumea în care locuim: mîrlanii sau cei care înnebunesc de fericire și tristețe, respectiv maniaco-depresivii?
p 23 jpg
Sindromul nou-născutului maculat
Dar de ce să procedăm așa cînd putem lăsa totul la îndemîna șmecherilor pe care îi invocam?
p 23 WC jpg
Paris, după douăzeci de ani și patru luni
Dar cum mereu am fost în trecere prin Paris, nostalgiile nu au fost deloc puternice și au lăsat loc curiozității de a redescoperi minunatul univers parizian.
p 19 WC jpg
Oameni capabili să devină medici
Observația privind „dezumanizarea” medicinei, îndrăzneață în urmă cu o jumătate de secol, este astăzi banală.
p 23 2 WC jpg
O fată sub dărîmături. Un bărbat neputincios
Două zile mai tîrziu, ceva ajutor a început să apară în centrele marilor oraşe. Dar pentru nenumăraţi oameni, este prea puţin şi prea tîrziu.
982 23 Huqqa de origine persana 1770 jpg

Parteneri

Timisoara  Foto Primăria Timișoara Facebook jpg
Orașul superb din România pe care trebuie să îl vizitați în această vară! Este o destinația mai atractivă decât Madrid și Budapesta
Deja ne apropiem de jumătatea lunii iulie, iar românii care încă nu au mers în vacanță nu trebuie să se uite numai la destinații exotice și scumpe din afara hotarelor țării.
Aplicatia TikTok FOTO EPA-EFE
Cine, ce și cum postează. Profilul utilizatorilor de rețele sociale din România, în funcție de vârstă, studii și venituri
Tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani sunt prezenți online, dar nu acolo unde contează pentru carieră. Șapte tineri din 10 folosesc rețeaua TikTok, dar când vine vorba de rețele profesionale, interesul scade dramatic.
Gabriel Biris Foto Facebook jpg
Salariile „betonate” din companiile de stat pot fi reduse. Gabriel Biriș: „Justificările oficialilor nu stau în picioare”
Consultantul fiscal Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, contestă afirmațiile unor oficiali care susțin că salariile excesive ale directorilor din companiile de stat nu pot fi reduse din cauza contractelor „betonate”.
Orașul Avrig  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) jpg
Parcurile de distracții, impulsul dat turismului în orașe cu economia în suferință
Mai multe parcuri de distracții, amenajate în special prin investiții private, au schimbat fața unor zone din România care păreau lipsite de perspective economice. Comunitățile din jurul lor au putut profita de avântul turismului.
tratament balnear webp
Statul taie din biletele de tratament. De ce unii angajați plătesc mai puțin decât pensionarii
Numărul biletelor de tratament alocate caselor județene de pensii pentru a fi distribuite pensionarilor, asiguraților din sistemul public de pensii precum și altor categorii de beneficiari, este mai mic decât anul trecut, deși interesul a rămas ridicat.
Casatorie  Foto Freepik com jpg
Plicul cu bani de nuntă, între tradiție și tensiuni. Povestea obiceiului care poate strica petrecerea românilor
Privite uneori cu reticență, darurile în bani oferite de invitați la nunți au o istorie îndelungată, iar obiceiul emblematic pentru numeroase astfel de ceremonii la români a fost adaptat vremurilor.
Tauernbahn – rută feroviară spectaculoasă și strategică prin Alpi Foto Stern dms
Alpii se redeschid pe șine: rute legendare, peisaje uluitoare și ponturi pentru călătoria ta de neuitat prin Europa
Rute alpine spectaculoase redeschise, trenuri legendare și sfaturi utile pentru o călătorie de neuitat prin Alpi, spre sudul continentului.
Alegeri importante în România, Polonia și Portugalia FOTO Shutterstock jpg
Care sunt cele mai populate țări din Uniunea Europeană. Pe ce loc se află România
Care sunt cele mai populate țări din Uniunea Europeană. Pe ce loc se află România.
Karl XII and Ivan Mazepa after The Poltava Battle by Gustaf Cederström jpg
Geniul militar precoce care a umilit trupele rusești. Alexandru Macedon al Nordului a avut o viață de roman istoric
Considerat un veritabil „Alexandru Macedon al Nordului”, regele suedez Carol al XII lea a fost unul dintre geniile militare ale Europei puțin cunoscute publicului larg. A guvernat o superputere europeană de la vârsta de 15 ani și a obținut victorii incredibile.