Despre libertate, conspirație și vaccinare

Hugo DROCHON
Publicat în Dilema Veche nr. 902 din 22 – 28 iulie 2021
Despre libertate, conspirație și vaccinare jpeg

Chiar dacă unor țări ca Israel, Marea Britanie și SUA le-a reușit foarte bine administrarea rapidă a vaccinului COVID-19, reticența față de vaccin rămîne un obstacol serios. În SUA, ea a zădărnicit obiectivul președintelui Joe Biden de a administra pînă pe data de 4 iulie cel puțin o doză de vaccin unui procent de 70% din populația SUA.

Potrivit unui sondaj CNN din aprilie, 26% din repondenți au declarat că nu au de gînd să se vaccineze vreodată. Ceea ce este o mare problemă, ținînd cont că singura cale viabilă de a pune capăt pandemiei e vaccinarea cvasi-integrală a populației. Să presupunem, de exemplu, că tulpini COVID-19 la fel de contagioase ca rujeola vor deveni predominante: pentru a obține imunitatea de turmă va fi necesar ca 94% din populație să fie imunizată.

În aceste circumstanțe, factorii de decizie politică ar putea fi tentați să recurgă la combaterea fermă a reticenței față de vaccin – alimentată, în cea mai mare parte, de teorii ale conspirației. Pentru conspiraționiști, pericolul real nu e COVID-19, ci Bill Gates, care se folosește de vaccin pentru a implanta microcipuri în creierele noastre.

Dar nu sînt oare teoriile conspirației doar o altă formă a libertății de expresie? În Despre libertate, pledoaria sa clasică pentru acest drept fundamental, John Stuart Mill oferă două argumente: șansele ca aceia care au convingeri greșite să renunțe la ele cresc prin schimbul liber de idei; în plus, contestarea viguroasă a unei convingeri adevărate o împiedică să devină o prejudecată sau o dogmă neverificată.

De fapt, adepții teoriilor conspirației renunță rarisim la convingerile lor în urma unui schimb liber de idei. Teoriile conspirației au o funcție de „autoconservare”, în virtutea căreia informațiile noi care vin să le conteste convingerile ajung să fie percepute ca o dovadă în plus în favoarea lor. Dacă veți încerca să convingeți un conspiraționist adept al „Mișcării adevărului din 11 septembrie” că atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 nu au fost, de fapt, o mașinație internă, el se va plînge, cel mai probabil, că ați fost spălat pe creier, la rîndul dumneavoastră, și vă va îndemna să citiți un raport sau să urmăriți un documentar care arată că versiunea oficială a istoriei e o minciună.

E important să reținem faptul că un adept al teoriilor conspirației va crede sincer că un mic grup ocult de persoane – o cabală – controlează lumea. Pe fondul acestei premise, orice informație nouă va fi interpretată, consecvent, ca o validare a acestei convingeri.

Ar trebui oare să-i reprimăm pe conspiraționiști pentru a menține schimbul rațional de idei? Mill, care s-a opus oricărei forme de cenzură, argumenta că o astfel de intervenție publică este justificată doar pe baza unui „principiu al vătămării”. Sau potrivit celebrei sale formulări din Despre libertate: „Unicul țel în care puterea se poate exercita, în mod legitim, asupra oricărui membru al societății civilizate, împotriva voinței sale, este acela de a împiedica vătămarea altora”.

Scoase din context, multe teorii ale conspirației nu contravin principiului lui Mill. Simpla convingere că extratereștrii au aterizat la Roswell, New Mexico, sau că aselenizarea nu a avut loc nu face rău nimănui; și totuși, teorii ale conspirației altminteri inofensive pot, fără îndoială, să provoace acțiuni dăunătoare. Convingerea, bunăoară, că tehnologiile 5G contribuie la propagarea COVID-19 a determinat oameni din Marea Britanie să incendieze antene de telefonie mobilă.

În plus, teoriile conspiraționiste fac uneori rău și în mod direct, mai ales atunci cînd se asociază cu antisemitismul. Convingerea conspiraționistului David Icke potrivit căreia șopîrlele conduc lumea nu are, pesemne, nici o importanță; dar atunci cînd Icke răbufnește împotriva „sioniștilor Rotschild” situația se agravează. Privind în urmă, evreii au devenit cabala par excellence a conspiraționiștilor cel tîrziu odată cu publicarea infamei scrieri Protocoalele înțelepților Sionului, o născocire a poliției secrete țariste, ceea ce ne ajută să înțelegem de ce personaje precum George Soros sînt și în ziua de azi subiecte ale teoriilor conspirației – și ținte ale amenințărilor și calomniei.

În mod asemănător, mulți dintre cei care au atacat furibund Capitoliul SUA pe 6 ianuarie 2021 sînt adepți ai teoriei conspiraționiste QAnon, care susține că Barack Obama, Hillary Clinton și Soros sînt membri ai unei rețele de sataniști pedofili. Pentru o astfel de situație, SUA dispun de o serie de măsuri legale menite să limiteze efectele negative ale teoriilor conspirației, precum ordonanțe privitoare la tulburarea ordinii și liniștii publice și legi împotriva comportamentului turbulent sau a discursului de instigare la ură.

Dar, repet, astfel de reglementări vizează acțiunile individuale, nu convingerile înseși. Problema reticenței față de vaccin nu e convingerea că Gates urmărește să ne implanteze microcipuri în creier, ci faptul că lumea nu se vaccinează. Poate oare statul să facă ceva în această privință? Și, dacă da, ce anume?

Situația din Anglia arată că reticența față de vaccin scade odată cu creșterea numărului celor vaccinați. Inițial, în vara lui 2020, procentul de antivacciniști din Anglia și din SUA era similar, dar reticența față de vaccin a scăzut vertiginos în Anglia, care a depășit, în prezent, SUA, în materie de vaccinare. Ceea ce sugerează că, pe măsură ce tot mai mulți oameni se vaccinează și își dau seama că totul e în regulă, șansele ca ceilalți să le urmeze exemplul cresc.

Cea mai bună cale de a crea acest „cerc virtuos” nu este cenzurarea teoriilor conspirației, ci vaccinarea cît mai multor oameni și răspîndirea mesajului că vaccinul e, într-adevăr, sigur și eficient. Încercarea de a preveni răspîndirea convingerilor greșite le dă doar apă la moară celor care susțin că statul vrea să-i anihileze.

Pentru cei mai refractari oponenți, ordonanțele de vaccinare ar putea fi unica soluție, mai ales în țări care sînt încă departe de a fi atins imunitatea de turmă. În contextul unei variante Delta extrem de contagioase care va devasta comunitățile cu un nivel redus de vaccinare, s-ar crea circumstanța aplicării „principiului vătămării” al lui Mill: prevenirea vătămării altora.

După cum a observat Mill, convingerile pot fi integral false, parțial adevărate sau integral adevărate. În cazul teoriilor conspirației, nu trebuie să uităm că multe dintre ele au adesea un sîmbure de adevăr sau să acceptăm măcar faptul că ele reprezintă un impuls legitim de a contesta consensul elitelor. Nu, Gates nu vrea să ne controleze mințile cu ajutorul microcipurilor, dar îngrijorarea față de faptul că giganții tehnologici de astăzi ne influențează în prea mare măsură felul în care gîndim e cu totul acceptabilă.

Tocmai la explorarea acestor nuanțe se referea Mill, atunci cînd pleda pentru contestarea publică viguroasă a convingerilor adevărate. Chiar dacă s-ar putea să învingem pînă la urmă pandemia, lupta pentru gîndirea critică va continua.

Hugo Drochon, lector universitar de Teorie politică la Universitatea Nottingham, este autorul volumului Nietzsche’s Great Politics (2016).

Copyright: Project Syndicate, 2021

traducere de Matei PLEŞU

Foto: John Stuart Mill (wikimedia commons)

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.