Efectele nevăzute ale pandemiei asupra minții tale

Publicat în Dilema Veche nr. 882 din 4 - 10 martie 2021
Mai știm să ascultăm? jpeg

Mai întîi ni s-a părut că o să fie o problemă îndepărtată, din Asia, despre care vom putea vorbi la o cafea, cu un aer înțelept, compătimitor și măcar un pic rasist. Pe urmă ni s-a părut că, dacă stăm ascunși și ne protejăm pentru o perioadă, vom scăpa repede. Astăzi, la un an de cînd am intrat în prima tură de izolare și blocaj, peisajul este foarte diferit de tot ceea ce ne-am imaginat. Am trecut prin diferite faze de șoc, negare, furie, deprimare, atît individual, cît și împreună, comunități și societate, ca un mare organism viu al cărui corp suferă.

Indiferent de locul și felul în care ne-am întîlnit cu efectele virusului, simțul realității, al timpului și al ritmului de viață ni s-a alterat dramatic. „Anul de ceață”, după cum a fost denumită această perioadă, ne-a expus la o explozie reală și mediatică a poveștilor de suferință și boală, care ne-au transformat în victime potențiale și indirecte ale unei traume globale. Pentru cei care au lucrat și au luptat în primele rînduri nu mai încape îndoială că pandemia a devenit traumatică la nivel global. Dar efectele sale sînt mai extinse decît cele vizibile în spitalele supraaglomerate. Chiar și aceia care nu vor dezvolta niciodată boala și nici nu vor avea pe cineva apropiat bolnav sînt deja afectați. Dincolo de anxietatea inevitabilă datorată unui patogen al cărui pattern de răspîndire nu-l putem înțelege prea bine și, în consecință, nu-l putem controla anticipativ, mintea și corpul fiecăruia dintre noi reacționează la stresul prelungit cu răspunsuri similare stresului post-traumatic. Gîndurile intruzive sau de tip flashback, starea de agitație și oboseală, tulburarea atenției, exploziile ocazionale sau repetate de furie, disocierea de ceea ce ni se întîmplă în prezent, capacitatea scăzută de memorare și învățare, apatia, deprimarea sînt simptome la care nimeni nu este complet imun.

Efortul mental de a trăi cu incertitudinea medicală, economică, relațională și socială devine, în timp, epuizant. Peste ritmul și așa nemilos al vieții hiperaglomerate și ultratehnologizate pe care o trăim se suprapun cerințele de vigilență cu privire la pericolele parțial previzibile ale unui nou virus care a sărit o barieră invizibilă dintre specii. Expunerea prelungită la aceste surse de stres generează oboseala pandemică, acea stare de epuizare inexplicabilă, însoțită de iritabilitate și apatie care contribuie la apariția fenomenului de burnout, cu efecte fizice precum inflamația, tulburarea sistemului imunitar, accentuarea simptomelor unor boli preexistente.

Există și un alt efect traumatic subtil și devastator pentru integritatea noastră psihologică: devastarea morală a celor care trebuie să decidă cine trăiește, cine are acces la îngrijire sau cine este lăsat în afara măsurilor de protecție. Această presiune asupra identității individuale și de grup nu este rezervată doar medicilor și asistentelor. Pandemia ne-a expus pe toți la dileme morale tulburătoare. Unele decizii pe care le-am luat au condus la expunerea sau îmbolnăvirea celor dragi sau a unor necunoscuți. Pentru ca locul nostru de muncă să fie asigurat sau afacerea să supraviețuiască, alții au ajuns în situația de a pierde sursa de venit pentru toată familia. Am ascuns unele informații relevante pentru a scăpa de stigma COVID-19. Am asistat neputincioși la decizii manageriale sau politice care au afectat zeci, sute, mii... Revolta sau tulburarea morală pe care am simțit-o ne-a demoralizat, ne-a activat sentimente de vinovăție și rușine și ne-a erodat compasiunea. În consecință, ne găsim tot mai des pradă unei epuizări mentale care ne lasă prea puține resurse pentru o cursă care nu mai e de mult un sprint, ci se dovedește a fi un maraton cu obstacole.

Spațiul virtual, devenit aproape peste noapte loc de muncă, de interacțiune, de învățare și de joacă, abundă de materiale care propun soluții punctuale pentru diferitele probleme asociate sau generate de pandemie. Specialiștii din domeniul sănătății mentale recomandă să adoptăm sau să reluăm comportamentele de autoîngrijire, disciplina unui program de somn, exercițiu fizic, muncă și relaxare. O dietă sănătoasă, bazată pe ceea ce are nevoie corpul în loc de ceea ce ne cer emoțiile neconsolate, contribuie enorm la menținerea unui tonus psihic bun și crește rezistența la stres. Menținerea unor granițe ferme, dar rezonabile între zonele de muncă, odihnă și celelalte solicitări ajută semnificativ la diminuarea oboselii și menținerea resurselor personale. Educația emoțională, recunoașterea, tolerarea și acceptarea emoțiilor inevitabile asociate acestei situații nemaiîntîlnite reprezintă unelte cu care ne protejăm de efectele traumatice directe și indirecte ale pandemiei.

Dar, la finalul fiecărei zile, cînd simțim greutatea nevăzută a tuturor cerințelor pe care le aveam dinainte de pandemie și a celor pe care le-am căpătat în acest ultim an, știm că nu există soluții miraculoase. Reziliența, acea capacitate de a face față și a ne dezvolta în ciuda dificultăților și traumelor cu care ne confruntăm este o calitate care se construiește cu efort și fără scurtături sau rețete în cinci pași. Există, însă, o cărare aurită a drumului spre vindecare. Putem parcurge acest drum împreună, sprijinindu-ne atunci cînd ne e greu și permițîndu-ne să ne odihnim, pe rînd, cînd sîntem copleșiți. Dacă trauma este colectivă, atunci și vindecarea are nevoie să fie împărtășită. Altfel, normalitatea va fi redefinită de pandemie în moduri la care nici nu ne-am gîndit.

Zenobia Niculiță este psiholog.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.