Sintaxă, muzică și gastronomie

Sintaxă, muzică și gastronomie jpeg

Ce au în comun o rețetă culinară, o melodie și limba pe care o vorbim? Un răspuns evident ar fi: un bucătar care gătește și cîntă. Alt răspuns, șmecher, ar suna cam așa: toate apar în aceeași propoziție. Dacă însă disecăm cu atenție problema, observăm că toate aceste activități – gătitul, cîntatul și vorbitul –, împreună cu rezultatele lor concrete (un tort, un cîntec și un enunț), sînt manifestări ale unei capacități remarcabile a creierului uman: generativitatea.

Lingviștii americani au numit în diverse moduri generativitatea la care ne referim aici: infinitate distinctă, productivitate, creativitate. Ele identifică în egală măsură o proprietate elementară fundamentală care este la modul ideal ilustrată de sistemul numerelor naturale: dispunem de zece simboluri matematice (0, 1, 2 pînă la 9) cu ajutorul cărora obținem o infinitate de numere. Atît la stînga lui 0 (numerele negative) cît și la dreapta (numerele pozitive), setul este deschis și infinit. În limbă, în orice limbă, avem un set finit de foneme (și litere, care sînt simboluri ale acestora), însă nu există limită în ceea ce privește numărul de mesaje pe care îl putem formula. Este absolut uimitor cum, închis în cap, fiecare dintre noi are un mecanism care îi permite să construiască expresii prin care dezvăluie lumii ceea ce crede sau simte. Și mai uimitor e că aceste expresii pot fi complet originale (cazul poeților sau savanților). Dacă mutăm perspectiva de partea receptării, este incredibil că putem înțelege enunțuri/texte/poezii/formule pe care nu le-am mai auzit niciodată înainte.

La fel se întîmplă în muzică. Avem un set finit de șapte sunete muzicale (do, re, mi...) cu care putem ajunge la o infinitate de melodii. Ca și în literatură, unde textele sînt mai bune sau mai proaste, conform talentului fiecăruia, în muzică luăm cele șapte sunete și obținem o manea sau o simfonie, în funcție de complexitatea creierului care generează produsul. Nu există limită nici aici în ceea ce privește numărul de artefacte muzicale originale care pot fi create, iar problema receptării se pune la fel ca în literatură: cu cît complexitatea construcției e mai mare, cu atît se cere o mai mare complexitate a înțelegerii sau aprecierii.

Cum stau lucrurile în bucătărie? Nu foarte diferit: dispui de un set finit de ingrediente (deoarece, deși foarte numeroase, lucrurile comestibile oferite de natură sînt limitate ca număr) cu care obții practic o infinitate de produse, totul depinzînd de capacitățile imaginative ale bucătarului.

Însă pe lîngă un stoc definit de elemente (sunete/cuvinte, note muzicale, respectiv ingrediente), toate cele trei tipuri de activități descrise anterior presupun cîte un set de reguli. Nu ne apucăm să emitem la întîmplare sunete lingvistice, ci le aranjăm în cuvinte așa cum am învățat fiecare de la comunitatea în care ne-am născut, iar cu cuvintele alcătuim propoziții cu sens. Dacă apăsăm la întîmplare clapele unui pian nu vom obține o melodie deoarece, ca și sensul în limbă, muzicalitatea necesită reguli ale compoziției. Tot așa, dacă punem la întîmplare diverse ingrediente într-un vas nu vom avea în final ceva care să ne placă.

Începînd cu anii ’50, lingviștii americani au făcut eforturi uriașe de a identifica și formaliza principiile (mentale) conform cărora se pot genera enunțuri în limbă, sub forma unei gramatici generative. Nu întîmplător, Charles Hockett compară din punct de vedere operațional acest tip de gramatică cu o carte de gătit: din listele de ingrediente (analogie cu listele de cuvinte), alegeți orice set de produse compatibile. Puneți-le împreună, două cîte două sau un anume număr cu un anume număr (analogie cu constituenții imediați din gramatica structuralistă) pînă cînd avem un ansamblu. Apoi tratați conform instrucțiunilor (la gătit: amestecați, pasați, fierbeți etc.; în gramatică, instrucțiuni morfofonemice: puneți markerul de trecut, adăugați morfemul de plural etc.).

Nici muzica nu este lăsată deoparte. În anii ’80, lingvistul Ray Jackendoff și teoreticianul muzical Fred Lerdahl identifică intuițiile muzicale ale ascultătorului de muzică avizat sub forma unei gramatici generative a muzicii tonale (GGTM), la care se ajunge comparînd mijloacele formale și extra-formale la care apelează limba și muzica. Astfel, ambele presupun folosirea unor secvențe de sunete digitalizate: fonemele în limbă, tonurile în muzică. Ambele sînt structurate ritmic de sisteme metrice foarte asemănătoare, organizate ierarhic. Silabei din fonologie îi corespunde măsura din grila metrică.

Cele trei tipuri de activități descrise aici se bazează pe un fenomen numit recursivitate. Termenul provine din analiza matematică și denumește aplicarea repetată a unei reguli asupra rezultatelor succesive. Comportamentul recursiv se vede peste tot, inclusiv în lumea naturală. O plantă care crește și, la un moment dat, se ramifică, iar mai tîrziu fiecare ramificație se ramifică la rîndul ei, pînă avem un copac, demonstrează această proprietate a recursivității, un tip de comportament care se poate pune în ecuații matematice. Într-o funcție matematică de tipul f(x)=xⁿ, trebuie doar precizate valorile lui x și ale puterii la care trebuie ridicat x, pentru că apoi aceeași operație se repetă succesiv de cîte ori precizează n.

Recursivitatea apropie pe un teren comun reprezentanți din cele mai diverse arii de investigație științifică. O găsim în matematică, în cibernetică, în biologie, în muzică, în societate, peste tot, de fapt. Se pare că ea este, în realitate, una dintre metodele fundamentale prin care are loc dezvoltarea lumii vii. La om, generativitatea e, fără îndoială, o capacitate a creierului, care se vede, în consecință, în toate activitățile sale externe. Lumea naturală este generativă, iar omul e parte a lumii naturale. Acest aspect esențial l-a avut în vedere Noam Chomsky atunci cînd a avansat ideea că limba este un produs biologic care trebuie investigat prin metodele științelor naturale. Rezultă că, dacă începem să vedem firul subtil care leagă o poezie, un tort și un cîntec, nu vom mai fi așa de surprinși.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată pe lingvistică americană.

Foto: wikimedia commons

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.