Dacă te plimbi astăzi pe Şoseaua Colentina rişti să înghiţi mult praf. Dacă o străbaţi cu maşina, eşti în pericol să-ţi consumi nervii şi benzina din rezervor într-un permanent ambuteiaj. Ai timp să admiri în linişte avionul de la intersecţia cu Doamna Ghica, pe care scrie "Primăria Sectorului 2". Altfel, pe margini se schimbă bordurile, în centru se schimbă şinele de tramvai şi e o mare groapă în care mai vezi cîte un muncitor cu vestă portocalie. Pe trotuare sînt săpate şanţuri şi se schimbă ţevi. Maşinile circulă printre munţi de pămînt. La fel şi pietonii. Cei care vor să treacă strada au la dispoziţie nişte podeţe înguste din scînduri care traversează şanţul din mijlocul arterei. Dacă cineva calcă mai apăsat, se creează balans, iar ceilalţi trebuie să se apuce bine cu mîinile de balustradă. Sînt ca podeţele peste rîurile din zone rurale. Nici pe trotuare, în unele locuri, nu pot trece doi oameni unul pe lîngă altul. Se freacă de un chioşc de ziare pe de-o parte, ca să nu alunece în şanţul de 1 metru, săpat de cealaltă parte a trotuarului. Cînd vin din sensuri opuse, se aşteaptă unii pe alţii. Dacă plouă, e bine să ai încălţări de şantier. Dar în ultimele zile a fost mai degrabă secetă şi vînt. Un vînt care răscoleşte tot praful şi, împotriva căruia, trecătorilor ar trebui să li se recomande să poarte ochelari de soare, chiar cînd nu e soare. Oricum, unii tot vor avea senzaţia de praf în ochi. Femeile, mai mult sau mai puţin frumoase, mai au parte şi de o altă bucurie: comentariile muncitorilor care se mai plictisesc şi ei... atunci cînd nu asudă la tîrnăcop sau cînd nu mănîncă. Fiindcă, ei mănîncă pe stradă, şi pe stradă îşi şi gătesc. Am văzut vreo trei asemenea "ingineri" care făcuseră un foc din cîteva scînduri, între doi copaci lîngă ceea ce înainte era bordura. Peste foc au pus un grătar şi au început a scoate nişte mici dintr-o pungă de plastic. O sticlă mare de bere îi aştepta la umbră, binecuvîntată după munca grea de la şanţuri. Mirosul de fum care umpluse deja ceea ce a mai rămas din trotuarul bulevardului, urma să se transforme în cîteva minute într-un iz îmbietor de mititei fripţi la grătar. (A. M.)