Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti a găzduit, la sfîrşitul săptămînii trecute, un colocviu internaţional „Czeslaw Milosz“. 

Cum se face că poezia lui Czeslaw Milosz e atît de puţin cunoscută în România?

Într-adevăr, Czeslaw Milosz e cunoscut mai degrabă ca eseist decît ca poet. Şi asta e paradoxal, căci Milosz a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru poezie, nu pentru eseurile sale. Însă fenomenul e de înţeles. Poezia se traduce mai greu. E nevoie de o colaborare între traducătorul filologic şi poet. Un volum de poezie de Milosz ar fi putut apărea şi mai devreme. Însă el s-a stins în 2004 şi lucrurile au durat foarte mult din cauza problemelor legate de succesiune. La începutul anului viitor probil că o să apară o antologie de poeme. Lucrez deja la traducere împreună cu poeta Passionaria Stoicescu. 

Eseistul l-a întrecut pe poet?

La noi aşa s-a întîmplat, din păcate. Au fost traduse mai multe eseuri şi Milosz e cunoscut mai degrabă ca eseist decît ca scriitor. Romanul Valea Issei a fost tradus (De Olga Zaicik şi de Stan Velea). În schimb, ca poet, este mai puţin cunoscut. 

Ce ar mai fi de tradus în română din opera lui Czeslaw Milosz? Care sînt priorităţile?  

În primul rînd, un volum de eseuri, intitulat Căţelul de lîngă drum, din care traducătoarea Olga Zaicik a publicat deja fragmente în revista Secolul 20. Milosz a mai scris o Istorie a literaturii polone de la începuturi pînă în 1939. Ar fi un compendiu minunat pentru studenţi, sper să se găsească un editor serios, dispus să publice această carte. Din cele aproape 15 volume de eseuri s-ar mai putea scoate o antologie în limba română. Cele mai multe sînt foarte interesante şi încă actuale. Şi, bineînţeles, rămîne de tradus şi publicat poezia lui. 

Constantin Geambaşu este profesor la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti. A tradus numeroase cărţi din limba polonă. Pregăteşte publicarea unei antologii de poeme de Czeslaw Milosz. 

a consemnat Matei MARTIN

Foto: wikimedia commons