Începînd din 1993, la iniţiativa Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, a fost lansat un instrument sociologic destinat măsurării relaţiilor între principalele (ca volum) grupuri etnice din România. Ideea proiectului era să realizeze un instrument pentru măsurarea ritmică a modului în care evoluează atitudinile interetnice. Barometrul Relaţiilor Interetnice (BARE) a fost realizat pînă în anul 2003. După şapte ani de pauză, în cadrul proiectului Stop Prejudecăţilor faţă de Etnia Romă (SPER) " o campanie implementată de Secretariatul General al Guvernului, prin fonduri Phare, şi de Agenţia Naţională pentru Romi " a fost lansată o nouă ediţie a BARE.Cercetarea a fost realizată de IMAS, pe două eşantioane naţionale, unul reprezentativ pentru populaţia de non-romi şi unul pentru cea de romi. Diagnosticul este sever: majoritatea populaţiei de non-romi este, încă, ostilă faţă de etnia romă. Folosesc calificativul sever pentru că, la fel ca un diagnostic medical, el este acceptat cu suferinţă de pacient.Cît de importantă e ruptura dintre etnii. Informaţiile care se referă specific la atitudinile populaţiei ne-rome (99% " români şi maghiari) sînt generate de un pachet de întrebări consacrate în cercetarea sociologică. Aleg, spre ilustrare, cîteva dintre cele mai relevante răspunsuri: 70% dintre ne-romi nu ar accepta ca membru în propria familie o persoană de etnie romă; 20,6% dintre ne-romi nu sînt de acord ca romii să locuiască în România. Cum sînt percepuţi romii? Primele cinci calităţi, în ordinea frecvenţei, nu produc surprize: "leneşi, uniţi, hoţi, întreprinzători, murdari". Cît priveşte mult dezbătuta problemă "rom sau ţigan", răspunsul ne-romilor este de asemenea anticipabil: 8% folosesc "rom", 91% "ţigan". Să aruncăm o privire şi asupra răspunsurilor romilor: ei acceptă căsătoriile mixte (84%); pe români îi consideră (primele cinci calităţi) "cumsecade, primitori, harnici, egoişti, inteligenţi". Romii se descriu pe ei înşişi ca fiind "cumsecade, primitori, harnici, uniţi şi inteligenţi". 42% dintre romi vorbesc limba romani, dar doar 30% folosesc cuvîntul "rom", faţă de 66% care folosesc cuvîntul "ţigan".Sărăcia " marea diferenţă. Una dintre discrepanţele importante pe care le identifică cercetarea se referă la nivelul veniturilor. 75% dintre romi apreciază că au venituri mai mici decît ar avea nevoie pentru a-şi asigura strictul necesar existenţei; împreună cu cei 18% care au venituri care le ajung numai pentru strictul necesar, ei stabilesc la nivelul a 93% ponderea celor care trăiesc la şi sub limita sărăciei, faţă de 69% dintre ne-romi. În spatele sărăciei se ghiceşte discriminarea endemică: 67% dintre romi consideră că romii sînt dezavantajaţi pe piaţa muncii; ne-romii percep fenomenul, dar la o cu totul altă scară " 31% admit faptul că romii sînt dezavantajaţi din cauza apartenenţei la etnie. În condiţiile astea, nu e o surpriză faptul că ne-romii au o viziune serios distorsionată cu privire la accesul romilor la resurse: 14% dintre ne-romi consideră că romii sînt "mai bogaţi", 50% că sînt mai săraci, în timp ce 82% dintre romi apreciază că sînt "cei mai săraci" şi doar 4% că ar fi "cei mai bogaţi".Pericolul "ţigănesc" a bătut pericolul "maghiar". Romii sînt percepuţi ca fiind o ameninţare atît pentru ţară (53% dintre ne-romi), cît şi pentru familie (40%). Încrederea în romi este puţin împărtăşită de ne-romi " 46% nu au încredere deloc în ei. Cu acest procent, romii devin grupul etnic perceput ca fiind cel mai "periculos" din România. Singura veste bună conţinută în această constatare este faptul că decontaminarea de stereotipuri este posibilă: ea s-a petrecut în cazul maghiarilor. Chiar dacă datele nu separă subgrupul maghiar în interiorul eşantionului de ne-romi, se poate presupune că ameliorarea imaginii maghiarilor se datorează schimbării percepţiilor stereotipe la nivelul populaţiei majoritare. Maghiarii stau bine la capitolul încredere, iar portretul lor "robot" conţine aproape exclusiv calităţi pozitive: "harnici, cumsecade, inteligenţi, uniţi, egoişti". Mai rău stau viitorii candidaţi la stigmatizare " arabii şi chinezii.Dinamica urii. Dacă am pomenit despre evoluţia percepţiilor şi atitudinilor faţă de maghiari, este momentul să valorificăm avantajul folosirii unui instrument care permite compararea datelor în timp. Faţă de ediţia din 2002 a BARE, în 2009 pot fi semnalate cîteva schimbări. La nivelul indicatorilor distanţei sociale, ponderea celor care nu ar accepta o persoană de etnie romă în familia proprie a scăzut de la 78% la 68%; procentul celor care nu sînt de acord ca romii să locuiască în România a scăzut de la 28% la 20%. Desigur, prima constatare este că diferenţele sînt extrem de mici şi nu avem garanţia că ele nu sînt cauzate de unele vicii de metodă. Totuşi, aşa firave cum sînt, ele pot fi semnul faptului că programele de intervenţie pentru reinserţie socială a romilor, ale campaniilor de combatere a stereotipurilor au început să producă efecte.Mircea Toma este doctor în psihologie şi expert SPER (Stop Prejudecăţilor faţă de Etnia Romă).