2016 a fost anul în care lucrurile s-au întîmplat mai ales în televiziune pe piața media din România și e normal să fie așa, fiindcă două treimi din banii de publicitate, principala sursă de venit a presei private, în televiziune se duc. Televiziune face și Internetul prin lansări de platforme Video-on-Demand, iar atunci cînd nu e așa, devine o rampă de lansare pentru intoxicări preluate pe TV.
6 ianuarie 2016: Netflix se lansează și în România, ca parte a unei expansiuni în 190 de teritorii. Lansarea a fost întîmpinată cu scepticism de publicul românesc, din cauza numărului relativ mic de titluri disponibile la noi. E totuși primul pas la o aliniere a țării la consumul global de Video-on-Demand. Netflix se vede pe ecranul calculatorului sau al mobilului, dar poate fi urmărit foarte ușor și la televizor, grație aplicațiilor de smart TV sau unor dispozitive auxiliare gen Google Chromecast.
4 martie 2016: Haluk Kurçer, boss-ul de la Kanal D, anunță că 2015 a fost primul an de profit de la Kanal D (700.000 de euro), după alți opt de pierderi în România. Știrea e un semnal optimist pentru piața TV, după ani de zile în care majoritatea banilor din publicitate au fost împărțiți între cele două principale grupuri de media, PRO TV SA și Antena Group + Antena 3, și puțini considerau viabil un al treilea business audiovizual, mai ales format dintr-un singur post. Celelalte canale pe care le puteți vedea pe cablu sînt fie internaționale, precum cele de desene animate sau filme, fie ale cabliștilor, ca Digi24, fie conectate cu politicul, ca România TV, B1 TV, Realitatea TV sau (din nou) Antena 3. Lor li se adaugă posturile televiziunii publice, care trăiește în principal din abonamente.
1 mai 2016: România TV depășește Antena 3 ca rating mediu pe întreaga zi. Nu e prima victorie punctuală a postului fondat de Sebastian Ghiță, dar ea prefigurează o toamnă în care facțiunea desprinsă în 2011 din Realitatea TV va depăși postul lui Gâdea și ca medii lunare. Mutatis mutandis, noua Antena 3 e acum România TV, prin violența discursivă și partizanat, cu care Antena 3 se impusese în anii în care Valentin Stan apărea la Sinteza zilei. Antena 3 devine oarecum noua Realitatea TV, fiindcă satisface reflexul unei mari părți a doritorilor de știri de a muta pe un post anume în momentul în care are loc un anume eveniment, cum a fost exit-poll-ul de după alegerile parlamentare, cînd televiziunea fondată de Dan Voiculescu a condus. Sau, în 2015, în acoperirea media a catastrofei Colectiv.
22 martie 2016: Parlamentul validează noul Consiliu de Administrație al TVR. Începutul unei crize în timpul căreia Parlamentul a blocat cel puțin două propuneri de președinte-director general venite din partea Consiliului, a lui George Orbean și a Monicăi Ghiurco. Ulterior, PSD a impus o pe Irina Radu în fruntea TVR, nesocotind opțiunea CA pentru Ghiurco, fapt fără precedent în istoria recentă a TVR. Înglodată în datorii, TVR are o soartă incertă, care se va înrăutăți spre sfîrșitul anului.
22 august 2016: Kanal D lansează Bravo, ai stil, un show-concurs de modă care nu părea să aibă nimic remarcabil pentru început, dar este programat la ora 17, adică în ceea ce se numește access, care e o miză pentru televiziuni fiindcă crește rating-ul pentru cel mai important interval al zilei, prime-time-ul (19-23). În paralel, Ce spun românii a lui Cabral, difuzată la o oră asemănătoare, face performanțe foarte bune pe PRO TV, lucru care abolește supremația emisiunilor despre ceara din urechi, gen La Măruță.
12 septembrie 2016: Are loc cel mai așteptat eveniment în materie de divertisment al toamnei, lansarea la PRO TV a Supraviețuitorului, unul dintre formatele cele mai de succes de reality din lume. Show-ul realizează însă rating-uri mici, care vor determina PRO TV să îl mute la ora 22 de la ora 20,30, cea consacrată pentru marile formate în România. Supraviețuitorul va mînca bătaie de la mai multe formate de pe Antena 1, pînă atunci al doilea clasat, cum ar fi iUmor sau Chefi la cuțite, sfîrșind prin a fi bătut chiar de PRO TV, cu un film obscur din 2003 programat pe fostul tronson orar al emisiunii.
10 octombrie 2016: Liviu Dragnea depune un proiect de lege pentru eliminarea a 102 taxe, devenit celebru ulterior drept „Legea pomenilor electorale a lui Dragnea“. Printre altele, proiectul elimină taxa radio-TV, privînd TVR, de exemplu, de aproximativ 70 din cele 100 și ceva de milioane pe care le primește anual, lucru care ar distruge instituția care are și-așa datorii estimate la peste 150 de milioane de euro în vară. Cel mai probabil scenariu e că TVR nu își va pierde veniturile, dar va trece în subordinea Guvernului, care o va finanța. Guvernul e tot al PSD.
8 noiembrie 2016: Donald Trump cîștigă alegerile din SUA. Știrea se leagă în mod curios de piața media din România, fiindcă se dovedește că o parte din intoxicările pro-Trump care au avut mare succes pe Facebook sînt opera unui june programator din Oradea, pe nume Ovidiu Drobotă, autor și al site-ului de fonfleuri în română Expunere.com.
8 decembrie 2016: Initiative Media, autoarea unui raport anual care descrie piața de publicitate din România, își revizuiește în plus estimările pentru 2016, care va fi mai bogat cu 10% decît 2015, cu un total de 366 de milioane de euro cheltuieli pe toate segmentele media. Creșterea e determinată mai ales de banii cheltuiți pe TV, care vor fi 240 de milioane de euro, conform estimării. Internetul e în continuare în suferință, cu 64 de milioane de euro, cheltuieli, dar majoritatea spre Google și Facebook, și nu publisher-ii online români, în timp ce presa scrisă e doar o umbră a ce a fost, cu numai 14 milioane de euro, față de peste 80 în 2008, anul de vîrf dinaintea crizei.
9 decembrie 2016: România TV pune în circulație ceea ce pare a fi intoxicarea anului din România. E vorba de un așa-zis interviu cu un membru al grupării de hackeri Anonymous, care susține că Soros a avut un rol în incendiul de la Colectiv, în continuarea teoriei conspirației sorosiste care se aude de mai multe săptămîni pe același post. Interviul putea fi foarte ușor fabricat, fiindcă în spatele măștii lui Guy Fawkes a activiștilor Anonymous se poate ascunde oricine. România TV va lua de la CNA o amendă de 30.000 de lei, după ce va susține că a luat interviul de pe un site Anonymous, site pe care, evident, la data ședinței nu a putut să-l indice.