Cai, cîini, oameni

Publicat în Dilema Veche nr. 803 din 11-17 iulie 2019
Domnule Soros, jpeg

„Nu mor caii cînd vor cîinii“, scrie Gabriela Firea în încheierea unui status de Facebook scris în obișnuita-i notă pasiv-agresivă și inutil-obositoare. Citindu-l realizezi, iar și iar, că primarul Bucureștiului a fost și rămîne un personaj mai degrabă straniu, inadecvat și încrîncenat, ajuns în fruntea unei administrații pe care o conduce folosindu-se de o combinație de rea-voință și nepricepere.

Nu e momentul pentru bilanțuri, dar e suficient să citești știrile sau să privești în jur ca să realizezi că Bucureștiul e un dezastru care așteaptă să se întîmple. Schele căzute, apă caldă lipsă, poluare care scurtează vieți, trafic sugrumat din mijlocul căruia te aștepți să răsară oricînd un Michael Douglas în Falling Down și veșnicele concerte-gablonz, scumpe, fără alt rost decît acela de a da găuri în bugetele publice.

Senzația că trăiești într-un oraș aflat sub ocupația unei armate de gremlini lacomi și proști e copleșitoare.

Cumva, văzute dinspre Gabriela Firea, lucrurile astea se întîmplă din vina Opoziției. Dacă dai cinismul la o parte, rămîne ceva foarte amuzant. „Opoziția“ în București e compusă din cîțiva consilieri mai activi ai USR și vreo doi oameni de la PNL care, între noi fie vorba, sînt niște accidente fericite în peisajul deprimant al penelismului bucureștean. Și totuși, oamenii ăștia care nu reușesc să ocupe toate locurile dintr-un Otokar sînt vinovați de haosul orașului. Sigur că nu sînt, dar dna Firea ține sus steagul-curcubeu al autovictimizării. Cînd nu e victima Opoziției, e a Guvernului, cînd nu e a Guvernului, e a Facebook-ului ș.a.m.d.

Cu cît cunoști mai bine Bucureștiul, cu atît mai evident devine faptul că primarul n-are nici o legătură cu sufletul acestui oraș. E un soi de tragedie insuficient subliniată, această lipsă de afecțiune mascată în clișee, fraze chinuite și festivism ridicol care nu face, pînă la urmă, decît să amplifice drama unui oraș mare cu locuitori aflați permanent în trecere.

Din 2004 încoace, Bucureștiul nu a mai avut un primar general care să aibă domiciliul în granițele orașului. Seara, oamenii ăștia scapă din oraș. Se întorc dimineața, dacă au chef sau dacă e musai.

Știu, e un detaliu mic, dar, cred eu, semnificativ. Un detaliu care ține mai degrabă de mentalitatea de arendași pe care administratorii aleși ai Capitalei nu fac cine știe ce eforturi să o ascundă. Primăria e o sursă de venit și de împărțit indulgențe bugetare și cam atît. Cît merge, merge.

Și merge. Pînă la tribunal în cazul lui Sorin Oprescu și, deocamdată, pînă la al doilea mandat pentru doamna Firea.

Vă veți întreba cum se face că, în pofida peisajului deprimant al orașului, Gabriela Firea are încă șanse reale la Primărie. Ei, de-abia aici putem vorbi despre Opoziție. Despre cum USL-ul nu a murit în sufletele consilierilor PNL, despre cum fosta alianță USR-PLUS habar nu are pe cine va propune pentru vîrfurile administrației bucureștene. Veți spune că mai e timp. Nu, nu prea mai e. E puțin probabil ca alegerile locale să fie cîștigate în campanie. Ele sînt cîștigate azi și sînt cîștigate pas cu pas, primărie cu primărie. Are cineva idee ce userist vrea să fie primar la sectorul 2? Știe cineva dacă PNL iese iar în campanie cu vreun excentric cu tricolorul tatuat pe ceafă? Nu există răspunsuri la întrebările astea, dar lipsa lor oferă răspunsul pentru șansele încă vii ale Gabrielei Firea și ale grupului adunat în jurul său.

Actualul primar are șanse la propria‑i succesiune pentru că nimeni nu i le pune în pericol. La viitoarele locale din București se vor confrunta disciplina de partid/grup cu furia dezorganizată a celor care s-au săturat de guvernarea locală compusă din clișee și eșecuri. Cine credeți că va cîștiga?

Va apărea multă frustrare în cazul în care Bucureștiul va continua patru ani cu aceeași garnitură administrativă. Dar Gabriela Firea, aleasă azi cu mai puține voturi decît oricare alt primar general al Bucureștiului, are dreptate să arate spre rezultatele alegerilor. Nu e în nici un caz obligația ei, a partidului și a grupului care o sprijină să ajute Opoziția să devină eficientă.

E mai puțin de un an pînă la alegerile locale și, în condițiile unui scrutin într-un singur tur, o schimbare la București nu va fi posibilă decît cu o strategie inteligentă și multă, foarte multă răbdare. Și, mai ales, iubire pentru un oraș aproape imposibil de iubit.

Or, așa cum arată oferta acum, vedem cel mult intenții vagi, declarații confuze și tot felul de personaje care vor să fie Gabriela Firea, nu primari ai Bucureștiului.

„Nu mor caii cînd vor cîinii“, scrie doamna Firea. Așa e, dar trăim vremuri în care acoperișul riscă să se prăbușească peste cai, cîini și oameni fără discriminare.

Primarul Bucureștiului e responsabil, dar nu e singurul.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Noua Democrație și vechea criză jpeg
Noua Democrație și vechea criză
Situația e mai bună și mai proastă ca oricînd pentru un nou început politic. Și tocmai asta propune Noua Democrație.
Domnule Soros, jpeg
Referendum pentru turul II
La Palatul Cotroceni, cineva pare să creadă că un scor bun al PNL și al Alianței 2020 va fi începutul formal al înlăturării PSD de la putere.
Domnule Soros, jpeg
Conspirații la lumina zilei
Opoziția română speră în secret că timpul le va rezolva pe toate. Speră că președintele PSD va fi înlăturat de Justiție sau de cine știe ce schismă internă a partidului, iar drumul spre victorie va fi astfel deschis.
Derive ale democrației jpeg
Căpşunarii români şi competitivitatea germană
De fapt, tocmai legislaţia muncii e problema, şi nu presupusa „creştere economică“ din ţările care exportă forţă de muncă ieftină. Lucrătorilor agricoli de import li se oferă salariul minim (adică 8,84 euro pe oră). Însă nu atît oferta salarială e descurajantă, cît condiţiile contractuale generale.
Domnule Soros, jpeg
Dragnea născut la București
Pînă la urmă, Victor Ponta e Dragnea născut la București. Sau invers, dacă vreți – Liviu Dragnea e Ponta de la Gratia. Micile diferențe culturale sînt atît și nimic mai mult.
Loto pentru patrimoniu jpeg
Loto pentru patrimoniu
O urgenţă ar fi, de pildă, recuperarea obiectelor de artă pe care statul (muzeele) le retrocedează.
Domnule Soros, jpeg
Următorul Parlament a dezamăgit deja
Efortul pe care îl fac zilele astea partidele noi sau independenții e cea mai bună unitate de măsură pentru inechitatea sistemului electoral românesc.
Ceta i bine… Titipu i pe ducă jpeg
Orbán von Visegrad
A făcut pohta ce-a pohtit, adică a căpătat de la maghiari un sprijin de-a dreptul putinian (98%) la referendumul de duminică.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.