Agricultura şi biodiversitatea vor asigura viitoarelor generaţii hrana şi conservarea mediului

Karmenu VELLA, Phil HOGAN
Publicat în Dilema Veche nr. 668 din 8-16 decembrie 2016
Agricultura şi biodiversitatea vor asigura viitoarelor generaţii hrana şi conservarea mediului jpeg

Agricultura și mediul rural, pro­ducția alimentară și biodiversitatea reprezintă esența relațiilor simbiotice. Totuși, acestea sînt relații fragile de care trebuie să avem grijă pentru că depindem de ele în aceeași măsură în care ele depind unele de celelalte.

De mii de ani, strămoșii noștri au cultivat pămîntul pentru a-și asigura hrana și îmbrăcămintea, pentru a avea un aco­periș deasupra capului și a produce medicamente salvatoare de vieți. Agricultura a contribuit, în timp, la crearea și păstrarea unui peisaj rural unic și variat. Gestionarea responsabilă și sustenabilă a terenurilor agricole a fost o forță cu impact pozitiv asupra dezvoltării peisajelor și habitatelor de mare varietate, inclusiv a unui mozaic de terenuri împădurite și zone umede, precum și a unor suprafețe întinse de terenuri extravilane.

Cu toate acestea, legăturile dintre bo­gă­ția mediului natural și practicile agricole sînt complexe, conferind o im­por­tanță deosebită interacțiunii dintre agricultură și biodiversitate. Multe habitate valoroase din Europa, esențiale pentru supraviețuirea a numeroase specii sălbatice, se păstrează grație agriculturii extensive.

Totuși, practicile agricole neadecvate și folosirea necorespunzătoare a pămîntului au și un impact negativ asupra calității resurselor noastre naturale – pămînt, apă și aer – și duc la fragmentarea habitatelor și la dispariția unor specii de faună sălbatică. Unele rapoarte sugerează că biodiversitatea terenurilor agricole este în declin, ca rezultat al unei specializări mai mari și al unei producții agricole mai intense. Pe lîngă consecințele asupra florei și faunei europene, pierderea habitatelor tradiționale are impact și asupra fermierilor.

Pierderea a numeroase specii de plante și animale nu este dăunătoare doar mediului, ci pune în pericol, de asemenea, securitatea noastră alimentară. Atunci cînd pierdem specii întregi și dispar ecosisteme punem în pericol capacitatea naturii de a ne furniza bunurile de care avem nevoie, iar dacă intră în joc noi presiuni, precum schimbările climatice, devine evident că datoria noastră este de a proteja, nu de a pune în pericol natura.

În Europa, de exemplu, albinele, fluturii și alți polenizatori suferă. Între 1990 și 2011, numărul fluturilor de cîmp a scăzut cu o treime. Acest fapt este important pentru că foarte mulți dintre fermierii noștri depind de polenizare pentru a-și crește culturile; de fapt, culturile dependente de polenizatori reprezintă o treime din producția alimentară mondială. Trebuie să facem în așa fel încît acest număr să crească din nou, cu precădere în zonele cu agricultură intensivă, înainte să fie compromisă productivitatea agricolă.

Agricultura de astăzi a Europei a fost modelată timp de zeci de ani de politica agricolă a UE. De peste cincizeci de ani, politica agricolă comună a garantat securitatea alimentară a cetățenilor europeni într-o perioadă unică în istoria continentului. În tot acest timp, PAC a evoluat pentru a face față provocărilor zilnice și a asigura utilizarea optimă a fondurilor publice. Astfel, pe lîngă garantarea aprovizionării cu produse alimentare accesibile, sigure și de bună calitate, PAC se concentrează tot mai mult asupra altor nevoi ale societății, mai ales cele legate de mediu și de schimbările climatice.

UE dispune deja de o strategie pentru biodiversitate, cu acțiuni specifice destinate agriculturii, strategie la care PAC ar trebui să contribuie în mod pozitiv. Este vorba de o dublă abordare: pe de o parte, fermierii sînt obligați să respecte regulile și standardele comune pentru a proteja mediul și peisajul. Regulile și standardele comune sînt obligatorii și constituie baza necesară pentru ca activitatea agricolă să fie practicată în mod sustenabil. Pe de altă parte, obiectivele de mediu depășesc uneori nivelul rezultatelor la care ne putem aștepta de la agricultori prin respectarea obligațiilor care le revin în temeiul legislației. Prin urmare, fermierii sînt remunerați dacă participă benevol la activități suplimentare legate de mediu. Acțiunile care se dovedesc a fi cele mai eficiente în cadrul politicii actuale trebuie promovate și consolidate. Cu alte cuvinte, trebuie să avem ambiții mai mari în ceea privește mediul.

Politica agricolă comună, combinată cu legislația UE în domeniul mediului, oferă o bază bună pentru a face față provocărilor legate de menținerea biodiversității și activității agricole sustenabile. O politică agricolă comună puternică, cu o finanțare suficientă, este esențială pentru a permite o remunerare adecvată a fermierilor și pentru a avea rezultate eficiente, trebuie să fie legată de îmbunătățiri sesizabile ale biodiversității. Va fi nevoie de acțiuni atît la nivel public, cît și privat pentru a garanta disponibilitatea resurselor naturale pentru viitoarele generații. Este indispensabil să se găsească soluții inovatoare, bazate pe date științifice și formate eficiente de schimburi de cunoștințe pentru a face față dublei provocări de a produce hrană suficientă pentru o populație în creștere continuă, într-un mod sustenabil, care să respecte mediul rural.

Adoptarea unor practici inteligente și bine concepute stă la baza acestor acțiuni. Sprijinul pe care îl oferă UE pentru gestionarea terenurilor trebuie nu doar să reflecte obiectivele politicilor naționale și europene în materie de biodiversitate, ci și să se integreze în aceste obiective. Atunci cînd ecosistemele se degradează, datoria noastră este de a le restabili. Creșterea rezistenței ecosistemelor nu duce doar la o productivitate mai mare, ci și la o profitabilitate sporită.

Anul trecut, liderii mondiali au adoptat o nouă Agendă pentru dezvoltare durabilă la nivel mondial, cu 17 obiective specifice, iar luna viitoare, comunitatea mondială se va reuni la Cancun, în Mexic, pentru a examina progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor globale în materie de biodiversitate. Discuțiile se vor axa asupra modului în care pot fi îmbunătățite eforturile de a aduce în prim-plan biodiversitatea în cadrul agriculturii, silviculturii, pescuitului și turismului. UE s-a angajat să îndeplinească aceste obiective, iar Politica Agricolă Comună trebuie să devină piatra de temelie pentru conservarea biodiversității, asigurînd, în același timp, respectarea de către Europa a responsabilității de a contribui la eradicarea foametei în lume.

Asigurarea securității alimentare și protejarea și îmbunătățirea mediului natural sînt provocări intrinsec legate și trebuie așadar abordate împreună. Considerăm că trebuie să atingem aceste obiective și o vom face. Totuși, acest lucru nu va fi posibil fără un efort considerabil din partea tuturor. Putem face asta prin măsuri practice, bazate pe o nouă relație care respectă natura și pe contribuția acesteia atît la protejarea biodiversității, cît și la producția de alimente.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a afirmat de curînd că trebuie „să redefinim relația pe care o avem cu natura. Modelele care au funcționat în trecut nu par să mai fie potrivite pentru secolul 21 și, pentru prima oară în istorie, limitele ecologice ale planetei noastre sînt efectiv vizibile“. Ceea ce nu trebuie să pierdem niciodată din vedere este responsabilitatea absolută pe care o avem, în calitate de custozi temporari ai naturii și ai mediului rural, de a păstra mai departe acest mediu rural cel puțin în aceeași stare în care l-am moștenit. Iată de ce viitoarea Politică Agricolă Comună va acorda mai multă atenție sustenabilității și va oferi societății beneficii multiple pentru fiecare euro investit. Agricultorii noștri trebuie să participe la acțiunile care sînt necesare pentru a pune în aplicare politicile destinate să asigure viitoarelor generații hrana și conservarea mediului. 

Karmenu Vella este comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit.

Phil Hogan este comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală. 

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.