Ce ar spune Keynes astăzi?

Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 2 - 8 aprilie 2020
Ce ar spune Keynes astăzi? jpeg

Rishi Sunak, noul ministru de Finanțe al Marii Britanii, a făcut ceea ce i-a cerut prim-ministrul Boris Johnson – după demisia forțată a predecesorului său, Sajid Javid, în februarie. Bugetul propus de Sunak pe 11 martie deschide zăgazul cheltuielilor, anunțînd un pachet de stimulente în valoare de 200 de miliarde de lire sterline (aproximativ 224 de miliarde de euro) pentru următorii cinci ani.

„Este un buget pe care […] J.M. Keynes l-ar fi aprobat“, a scris comentatorul politic Matthew Parris în The Times. Și laudele au curs și după anunțul lui Sunak din 17 martie, prin care promitea un surplus de 350 de miliarde de lire pentru sprijinirea mediului de afaceri al Marii Britanii pe durata pandemiei de coronavirus. Se pare că politica fiscală a Angliei și-a reluat locul binemeritat, după ani lungi de austeritate.

Sînt totuși sceptic față de aceste relatări recente despre „revenirea la Keynes“. Pe de o parte, fiindcă nu a avut loc nici o contestare principială a măsurilor de austeritate și, pe de altă parte, deoarece majoritatea noilor convertiți îl asociază pe Keynes, pur și simplu, cu deficitele bugetare. De fapt, aritmetica keynesiană se poate referi și la surplusuri.

În primul rînd, pachetul de 350 de miliarde de lire al lui Sunak, destinat protejării economiei în fața COVID-19, nu are nimic keynesian. Orice guvern e generos cînd trebuie să-și ferească cetățenii de astfel de dezastre. Chiar și austerul George Osborne, fostul ministru de Finanțe conservator, și-ar fi dat seama că nu trăim timpuri normale. Keynes însă ar fi întrebat ceva ce nu a întrebat nimeni pînă acum, și anume: „Cum vom plăti toate acestea?“ – o problemă la care voi reveni curînd.

Dar, înainte de asta, să luăm anunțul lui Sunak despre investițiile publice suplimentare de 175 de miliarde de lire, pentru următorii cinci ani. „Investițiile în drumuri, căi ferate, locuințe, proiecte capitale și de spectru larg vor urca, raportat la PIB, la un nivel la care nu s‑au mai aflat din anii 1970“, s-a entuziasmat Financial Times (FT), care a fost, în ultimii zece ani, o campioană neabătută a reducerilor de cheltuieli. Ceea ce, e adevărat, pare să semnaleze o revenire a fiscalității erei keynesiene, ceea ce Sunak a și sugerat, spunînd că politica fiscală ar trebui să joace „un rol mai activ“ în stabilizarea economiei. Dar ceea ce nu au explicat nici ministrul de Externe și nici FT este de ce această rachetă Exocet fiscală e lansată abia acum.

De exemplu, Sunak a anunțat un fond de 2,5 miliarde de lire pentru a umple cele 50 de milioane de găuri din asfaltul străzilor britanice, în următorii cinci ani. Dar de ce nu a putut fi demarat acest program în 2010, cînd numărul gropilor era mai mic și mîna de lucru mai disponibilă (șomajul din Anglia era atunci de 8%, față de sub 4%, astăzi)? Răspunsul clasic e că, în 2010, guvernul „nu își permitea această cheltuială“, dar că politica fiscală prudentă, de reducere a deficitului din ultimii ani, a creat între timp „spațiul fiscal“ care să permită această inițiativă. O explicație absurdă. Ceea ce un guvern își poate permite e limitat doar de cantitatea de resurse reale de care dispune – nu de constrîngeri financiare autoimpuse.

Povestea cu hîrtoapele ne învață totuși o lecție importantă. Nu numai că stimulul fiscal trebuia să sosească mult mai devreme, dar, acum, el riscă să vină într‑un moment nepotrivit al ciclului economic. Keynes scria că „pentru Ministerul de Finanțe, momentul oportun pentru austeritate e prosperitatea, nu criza economică“. Ce-i drept, timpurile actuale nu par tocmai prospere; experții pronosticau o posibilă recesiune britanică chiar și înaintea coronavirusului. E limpede însă că Anglia și alte economii occidentale au astăzi o capacitate fiscală mai redusă decît în urmă cu zece ani.

În al treilea rînd, după ce au petrecut ultimii 40 de ani „combătînd inflația“ și avertizînd întruna că o politică fiscală laxă o poate readuce, guvernele închid acum ochii în fața acestui risc. Și, chiar dacă e puțin probabil ca o „inflație prin costuri“ să constituie o problemă într-o eră a piețelor de muncă descentralizate, expansiunea cererii în condițiile ocupării maxime a forței de muncă va duce în cele din urmă la o creștere mai rapidă a prețurilor. Astfel, pentru a evita inflația, guvernele vor trebui să crească taxele, la un moment dat. Relaxînd și înăsprind politica fiscală la momentul nepotrivit, guvernele vor repeta abordarea „stop-and-go“ care a discreditat managementul keynesian al cererii în anii 1970.

Ceea ce mă aduce înapoi la virus. Johnson a spus că Anglia se află pe picior de război; și alți lideri europeni, precum președintele francez Emmanuel Macron, au spus același lucru despre țările lor. Dar o economie de război este o economie de penurie, în care nu poți avea și arme, și unt. Untul trebuie raționalizat pentru a putea produce mai multe arme. Problema devine aici cererea excesivă, nu cererea deficitară.

Keynes și-a dat seama de acest lucru în pamfletul său din 1940 Cum vom plăti pentru război (How to Pay for the War). Consumul civil al Angliei trebuia redus, fie prin prețuri crescute, fie prin taxe mai mari. Keynes a susținut o creștere vertiginoasă a taxei pe venit (cu un procent maxim de impozitare de 97,5%), cu argumentul că e o măsură mai onestă decît inflația. Și a mai propus, într-un moment de reverie, ca impozitele colectate automat de la muncitorii cei mai săraci să fie rambursate de către guvern după război.

Să sperăm că pandemia COVID-19 nu va obliga guvernele din ziua de azi să recurgă la astfel de măsuri. În tot cazul, pentru politicieni nu e prea devreme să înceapă să se gîndească cum vor plăti acest război aparte. Și ar fi util să-și amintească de aritmetica riguroasă a lui Keynes.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii şi profesor emerit de Economie politică la Universitatea Warwick.

© Project Syndicate, 2020

traducere de Matei PLEŞU

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Orașul Avrig  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) jpg
Parcurile de distracții, impulsul dat turismului în orașe cu economia în suferință
Mai multe parcuri de distracții, amenajate în special prin investiții private, au schimbat fața unor zone din România care păreau lipsite de perspective economice. Comunitățile din jurul lor au putut profita de avântul turismului.
tratament balnear webp
Statul taie din biletele de tratament. De ce unii angajați plătesc mai puțin decât pensionarii
Numărul biletelor de tratament alocate caselor județene de pensii pentru a fi distribuite pensionarilor, asiguraților din sistemul public de pensii precum și altor categorii de beneficiari, este mai mic decât anul trecut, deși interesul a rămas ridicat.
Casatorie  Foto Freepik com jpg
Plicul cu bani de nuntă, între tradiție și tensiuni. Povestea obiceiului care poate strica petrecerea românilor
Privite uneori cu reticență, darurile în bani oferite de invitați la nunți au o istorie îndelungată, iar obiceiul emblematic pentru numeroase astfel de ceremonii la români a fost adaptat vremurilor.
Tauernbahn – rută feroviară spectaculoasă și strategică prin Alpi Foto Stern dms
Alpii se redeschid pe șine: rute legendare, peisaje uluitoare și ponturi pentru călătoria ta de neuitat prin Europa
Rute alpine spectaculoase redeschise, trenuri legendare și sfaturi utile pentru o călătorie de neuitat prin Alpi, spre sudul continentului.
Alegeri importante în România, Polonia și Portugalia FOTO Shutterstock jpg
Care sunt cele mai populate țări din Uniunea Europeană. Pe ce loc se află România
Care sunt cele mai populate țări din Uniunea Europeană. Pe ce loc se află România.
Karl XII and Ivan Mazepa after The Poltava Battle by Gustaf Cederström jpg
Geniul militar precoce care a umilit trupele rusești. Alexandru Macedon al Nordului a avut o viață de roman istoric
Considerat un veritabil „Alexandru Macedon al Nordului”, regele suedez Carol al XII lea a fost unul dintre geniile militare ale Europei puțin cunoscute publicului larg. A guvernat o superputere europeană de la vârsta de 15 ani și a obținut victorii incredibile.
picioare, adolescenta, moda   foto pixabay jpg
Sexul la adolescenți, date alarmante. Băieții sunt mai responsabili decât fetele când vine vorba de contracepție
Fetele sunt mai vulnerabile când vine vorba de viața sexuală, un studiau realizat de INSP arătând că băieții folosesc în mai mare măsură metode contraceptive eficiente decât partenerele lor. În România, un nou-născut din nouă este al unei mame adolescente.
fcsb fb jpg
Doland Trump imediat dupa tentativa de asasinat FOTO AFP (2) jpg
13 iulie: Un an de la tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump, în timpul unui miting electoral
În ziua de 13 iulie, s-a născut celebrul actor american Harrison Ford, iar președintele Donald Trump a supraviețuit unei tentative de asasinat în 2024.