Cît de bogată este România

Publicat în Dilema Veche nr. 903 din 29 iulie – 4 august 2021
Cît de bogată este România jpeg

Am auzit, de foarte multe ori, în ultimii 30 de ani, că România este o țară bogată. Expresia este folosită într-un anumit context, în care se aduce în discuție imediat nemulțumirea față de rezultatele economice obținute și, în general, față de funcționarea sistemelor publice românești.

Ideea este că România e o țară bogată, dar felul în care a fost administrată de politicieni, la nivel central sau local, de șefii companiilor de stat, de aleșii din forul legislativ a făcut ca o parte a potențialului să fie risipit. Este adevărat. Dar întrebările sînt: cît de bogată este România? Cum se poate măsura bogăția unei țări?

În primul rînd, cînd vine vorba de bogăția României se aduc în discuție resursele naturale. Este adevărat că există, mai întîi de toate, resurse de țiței și gaze naturale. Dacă, însă, vom asculta specialiștii vom constata că aceștia vorbesc despre faptul că o bună parte din cîmpurile exploatate sînt aproape de epuizare, iar randamentele pe care le oferă nu sînt dintre cele mai mari.

În schimb, România dispune de rezerve substanțiale în Marea Neagră. Problema este că amînarea exploatării resurselor energetice din zona offshore duce la îngustarea ferestrei de oportunitate, în sensul că la orizontul anului 2030 nu se vor mai vinde în Uniunea Europeană automobile care folosesc benzină sau motorină. De asemenea, gazul natural este considerat combustibil de tranziție, ceea ce înseamnă că va mai fi folosit pentru o perioadă (cîteva decenii), după care va avea soarta cărbunilor. De aceea, dacă bogăția acestor resurse, gaze naturale și țiței, nu este exploatată cît mai curînd, este posibil ca șansa de oportunitate să se piardă.

În acest context, trebuie menționate și resurse naturale, cum sînt aurul, cuprul, sarea și posibile metale rare. Sarea pare a-și fi găsit o utilizare în „alianța bateriilor”, cuprul nu a reușit să ajungă la o prelucrare eficientă, în România, iar exploatarea aurului este în continuare obiectul unui război de gherilă între organizațiile neguvernamentale de protejare a mediului și posibilii investitori. Decidenții politici sînt îngroziți de agresivitatea ecologistă, astfel că amînă sine die o decizie de utilizare economică a resurselor de aur și eventual a metalelor rare.

Rezultatele sînt vizibile în statisticile europene. Astfel, România s-a clasat, în ierarhia europeană, pe ultimul loc la capitolul productivitatea resurselor. Indicatorul este mai larg, arată valoarea adăugată în cadrul proceselor de producție, dar, totuși, este relevant în ceea ce privește utilizarea industrială a resurselor naturale.

În al doilea rînd, definiția de țară bogată pe care o primește România, la nivelul percepției generale, este legată de turism. Mai exact, se evocă multiplele forme de relief care se găsesc în țară. Numai că rezultatele în domeniul turismului extern sînt catastrofale. România nu contează în turismul european, dominat de Franța, Italia, Grecia sau Germania. Bulgaria este și ea mult deasupra României în ceea ce privește primirea turiștilor străini. Deci, și în acest domeniu, percepția bate cu mult realitatea.

În al treilea rînd, în funcție de valoarea produsului intern brut, România se află undeva la jumătatea clasamentului european, pe locul 13 sau 14, în funcție de momentul raportării. De la intrarea în Uniunea Europeană, România a progresat vizibil în ceea ce privește valoarea nominală a PIB. Dacă, însă, ne raportăm la un indicator calitativ, și anume PIB pe cap de locuitor, România se află în subsolul clasamentului european întrecînd doar Bulgaria, Croația și Grecia.

Bogăția unei țări se poate măsura și prin forța companiilor care lucrează în cadrul economiei locale sau a firmelor care reușesc să fie prezente pe piețe internaționale. România nu strălucește. Un clasament al unei companii de consultanță și rating plasează Automobile Dacia pe locul 15 la nivelul companiilor europene. Unele analize de piață arată că Hidroelectrica este cea mai valoroasă companie românească, avînd o valoare de piață estimată la 26 de miliarde de lei, aproximativ 5,3 miliarde de euro, ceea ce la nivel global nu înseamnă, totuși, o mare performanță. Acest lucru ne arată că România nu a reușit să consolideze companii de anvergură internațională, acestea rămînînd cantonate pe piața locală.

Excepția se numește UiPath, o firmă plecată din România și care a arătat că este posibilă o dezvoltare fulminantă, de nivel internațional. Este discutabil cît de românească mai este UiPath, dar tema importantă este exemplul pe care îl oferă antreprenorilor români în domeniul tehnologiei informației. În acest caz, bogăția se măsoară în creiere și nu în aur, țiței sau sare.

În fine, o țară bogată este formată din oameni bogați. Recent, un raport al Băncii Naționale a României arăta că averea românilor a ajuns anul trecut la un maxim istoric. Informația trebuie privită cu un entuziasm temperat. Averea românilor este atipică față de europeni, include în majoritate bunuri imobiliare, case, 75%, și într-o proporție redusă active financiare, adică bani, 22%. În concluzie, România nu este bogată, dar are, eventual, potențial. Un potențial care în contextul schimbărilor din economia globală ar putea să fie risipit rapid și fără rezultate.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.