Clasamentul deceniului

Publicat în Dilema Veche nr. 671 din 29 decembrie 2016
Nevoia de Securitate jpeg

Se făcură zece ani de cînd intrarăm în UE și e momentul clasamentelor. Carevasăzică, privind din elicopter situațiunea, cred că lucrurile stau cam așa: față de 2007, România arată mai bine, iar Uniunea arată mai rău. Cît privește starea Europei, nu cred că mă va combate cineva. Cunosc însă destui lideri naturali de opinie, de tipul taximetriștilor vorbăreți, care vor fi în profund dezacord cu ideea că aderarea ne-a adus vreun bine. Încerc să îi conving. Iată, așadar, topul domeniilor pentru care aderarea ne-a făcut mult mai mult bine decît rău.

Pe locul întîi aș pune, fără multe dubii, Fermierul. Știu. Legendele urbane vorbesc despre cîmpuri lăsate pîrloagă, despre pogonul arat cu plugul tras de boi și despre importurile îngrozitoare de mîncare la care este supusă țărișoara. La prima vedere, statisticile le dau dreptate. Într-adevăr, numărul de proprietari de pămînt este foarte mare, iar ferma medie este mult prea mică pentru a fi competitivă. Da, la raftul supermarket-urilor am găsit pînă și… corcodușe de import. E drept, nu le cumpără nimeni, dar asta e altă poveste. Revenim la statistici. Acum puțină vreme, un prieten care importă și vinde utilaje agricole îmi spunea că ei acordă credit furnizor și alte facilități doar fermierilor care lucrează mai mult de 500 de hectare. Asta ar fi limita inferioară a unei exploatații relativ sigure și viabile economic, în viziunea lor. Am făcut, așadar, un exercițiu statistic. Am scos din socoteală exploatațiile sub 500 de hectare. Am refăcut calculele. Ce să vezi? Brusc, motorizarea la hectar era cam la nivelul Franței, peste cel al Austriei. Tot într-o joacă de-a cifrele, am aflat că aproape toată mîncarea pe care o găsim la raft în magazin vine de la (cam) 14 mari latifundiari. Tot ceea ce statistic încurcă agricultura românească (celebrul pogon lucrat cu plugul tras de boi) nu este, defel, relevant economic și nu face decît să asigure hrana de zi cu zi a proprietarilor. Ajută politicile comune mai degrabă pe latifundiari sau pe cei cu mai puțin pămînt? Aș zice că grija Europei (confirmată printr-o amicală polemică purtată cu fostul comisar pentru Agricultură Dacian Cioloș) este mai degrabă faimoasa fermă de vreo 20 de hectare, aptă să producă bio, eco, tradițional. Latifundiarii se pot descurca și singuri. Ajută acest tip de politică agricultura românească, bazată mai degrabă pe exploatațiile mari? Multa vreme am tot zis că nu. În ultima vreme am început să văd cum se dezvoltă piața micilor producători și îmi place, tind să-mi schimb opinia. Oricum, nu voi fi pe deplin convins pînă nu voi vedea asociații de fermieri cel puțin la fel de puternice ca în Franța (țara pe care am depășit-o în statistici la ultima recoltă de porumb).

Pe locul doi nu-i puteam plasa decît pe magistrații din România. Faimosul mecanism de cooperare și verificare a creat efecte de tot felul. A creat-o pe Laura Codruța Kövesi, precum și puternicul său DNA, faimos în toată Europa, motiv de invidie din partea unor țări ca Bulgaria sau Italia. Dintr-una într-alta, însă, MCV-ul și campania anticorupție au produs și daune. Au reapărut glumele cu ascultatul telefonului, bună parte a funcționărimii publice s-a gripat, iar confuzia teribilă dintre legitimul lobby și demonizatul trafic de influență a dus la situații, de multe ori, aberante. Probabil că justiția din România va trece de perioada exagerării și va face tranziția spre o abordare mai calmă. Cu bune și cu rele, campania asta anticorupție este un rezultat al aderării, fără nici o îndoială.

Pe ultimul loc al podiumului aș plasa Consumatorul. Avem o instituție relativ discretă, apărută puțin înainte de 2007 și care a crescut ca Făt-Frumos, aș zice: Consiliul Concurenței. Construcția sa a fost un rezultat direct al negocierilor de aderare. Pot numi chiar comisarul european care, prin presiuni și consultanță, a grăbit lucrurile: doamna Neelie Kroes, comisar de specialitate, pe vremea comisiei Barroso I. Într-un timp relativ scurt, a crescut, s-a consolidat și s-a profesionalizat. Sînt merituoși ocupanți ai locului trei.

Azi s-au dat medaliile. Săptămîna viitoare voi înșira mențiuni și diplome de participare.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.