Doctrina anti-Obama

Publicat în Dilema Veche nr. 508 din 7-13 noiembrie 2013
Doctrina anti Obama jpeg

Denver – preşedintele Obama a avut dreptate să renunţe la întîlnirea APEC (Cooperarea Economică Asia – Pacific) din Bali, Indonezia şi să se axeze, în schimb, pe patologiile politice ale Congresului SUA. Dar această decizie, chiar dacă corectă, a avut drept efect reluarea unui refren tot mai des auzit în regiunea est-asiatică: ce s-a întîmplat cu „Pivotul“?

Conceput ca o schimbare întîrziată în resurse şi în atenţia alocată războaielor şi altor provocări de primă importanţă în Orientul Mijlociu, pentru extinderea semnificativă a oportunităţilor în regiunea Asia – Pacific, Pivotul strategic mult lăudat al Americii s-a lovit de o armură de consecinţe neintenţionate (derivate dintr-o politică slab articulată).

Pentru început, exista percepţia că retragerea trupelor SUA din Irak şi Afganistan a echivalat cu o scădere a intereselor americane în Orientul Mijlociu. Înregistrîndu-se în ajunul cataclismicei Primăveri Arabe, administraţia Obama s-a luptat cu această nedorită consecinţă a Pivotului, de atunci încoace. Cel care, făcînd parte din administraţie, a conceput fraza „conducînd din umbră“, a agravat doar problema.

În al doilea rînd, mulţi europeni au înţeles Pivotul către Asia ca presupunînd o scădere a devotamentului faţă de Alianţa Atlantică. Deşi cîteva ţări europene s-au descurcat destul de bine în privinţa menţinerii consultărilor şi angajamentelor faţă de SUA, liderii Europei au privit cu îngrijorare crescîndă clătinarea organismului de securitate de după război.

Desigur, europenii au contribuit la această dinamică: sîntem martori la graba lor de a părăsi misiunea NATO din Afghanistan. Dar senzaţia acută de derivă din organismele euro-atlantice, alimentată în special de criza financiară prelungită a Europei şi de fracţionarea politicii americane, lasă puţin loc pentru optimism.

În cele din urmă, eforturile de a explica scopul Pivotului – afirmaţia SUA că Asia se află acum în centrul economiei mondiale – au eşuat din start. Chinezii au crezut că scopul acestuia era de a înfrunta şi înfrîna ascensiunea geopolitică a ţării lor. Şi cine i-ar putea învinovăţi, avînd în vedere cît tapaj au făcut SUA, în declaraţiile lor oficiale, exprimîndu-şi îngrijorarea faţă de China?

Într-adevăr, în săptămînile ce au urmat anunţului iniţial al Pivotului (care a venit exact după începerea campaniei pentru alegerile SUA din 2012), atacurile verbale ale oficialilor americani la adresa Chinei au devenit tot mai rele. O prelungire perfect normală a Acordului de securitate SUA – Filipine s-a transformat într-o ocazie de a se plînge de pretenţiile Chinei la ceea ce fostul secretar de stat Hillary Clinton numea „Marea Filipineză de Vest“. În această atmosferă, chinezii au perceput decizia de rutină de a trimite puşcaşii marini să se antreneze în Australia ca pe o altă verigă în lanţul menit să împiedice ascensiunea Chinei. Chiar şi deschiderea către Myanmar a fost prezentată presei drept o mişcare menită să contracareze influenţa chineză în acea ţară bogată în resurse.

Puţin după aceste episoade, departamentul SUA al Apărării a anunţat că va începe relocarea forţelor americane în Pacificul de Vest, atrăgînd şi mai mult atenţia Chinei. La fel, parteneriatul Trans Pacific (TPP) – o propunere de înţelegere megaregională în privinţa comerţului liber, din care China fusese pînă atunci exclusă – a alimentat îngrijorarea Chinei privind intenţiile SUA.

Dar China e departe de a fi fără vină: mărturie stă abordarea ei lipsită de subtilitate a vecinilor ei asiatici, în momentul cînd îşi clamează pretenţiile teritoriale în mările ei de Est şi de Sud. Şi, în timp ce semnele crescînde de nerăbdare faţă de Coreea de Nord au fost salutate ca vestitoare ale unei eventuale schimbări de politică, noua gîndire în China nu a fost suficientă spre a opri eforturile SUA pentru sporirea cooperării militare cu Coreea de Sud şi Japonia.

China e posibil să nu aibă nevoie să facă nimic pentru a schimba din nou politica SUA. De cînd Obama a fost reales, pare să fi existat un pivot departe de Pivot, spre ceva ce ar putea fi descris doar ca retro. Efortul secretarului de stat John Kerry de a reîncepe brusc procesul de pace arabo-isrelian a fost o iniţiativă lăudabilă. Dar, dacă Primăvara arabă ne-a învăţat ceva, este că adevăratele probleme ale Orientului Mijlociu au puţin de-a face cu Israelul şi mult cu diviziunea tot mai pronunţată secular-islamistă şi cu lupta partizană crescîndă între şiiţi şi sunniţi. Israelul e doar o mică parte a acestui model general.

Mai recent, s-a putut constata revenirea Americii – determinată de evenimente – către cooperarea cu Rusia, pentru terminarea războiului civil din Siria, în urma unui atac cu arme chimice, care a făcut 1400 de victime.

Toate acestea conduc către următoarea întrebare: au nevoie SUA într-adevăr de o schemă împărtăşită de toţi, a politicii lor externe? Dacă efectul va fi ca politica lor să devină mai puţin de încredere şi mai puţin previzibilă – sau, mai rău, susceptibilă de interpretări greşite –, atunci, cu siguranţă că nu.

Noua ordine a făcut loc unei lumi cu mai puţină ordine, în care încrederea şi previzibilitatea au fost înlocuite de schimbări rapide de focalizare şi angajamente capricioase. Şi, din nefericire, această stare de lucruri pare să vină nu de la ţările în criză, ci de la Statele Unite înseşi. Acum că Obama pare a avea un scurt respiro în ce priveşte problemele interne, poate fi un moment oportun ca el să stabilească priorităţile politicii externe a Americii şi să explice cum îşi propun SUA să le urmeze. Poate fi susţinut Pivotul către Asia? Care sînt obiectivele Americii în Orientul Mijlociu? Urmează ca America să fie un ONG terorist, care să le ţină predici prietenilor şi detractorilor, în egală măsură, pentru că nu sînt la fel ca americanii? Şi ce îşi doresc SUA să realizeze cu Rusia? Pot descoperi căi de cooperare cu acest stat nedemocratic, pentru a aborda chestiuni de interes comun? E timpul ca Obama să facă un tur de orizont. Administraţia lui mai are încă trei ani şi lumea aşteaptă, privind şi, sincer vorbind, întrebîndu-se.

Christopher R. Hill, fost secretar de stat adjunct pentru Asia de Est, este decan al Şcolii Korbel de Studii Internaţionale, Universitatea din Denver.

Copyright: Project Syndicate, 2013

www.project-syndicate.org 

traducere de Iaromira POPOVICI

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.