Fericirea ca scop oficial

Derek BOK
Publicat în Dilema Veche nr. 363 din 27 ianuarie - 2 februarie 2011
Fericirea ca scop oficial jpeg

Într-o vreme a bugetelor restrînse şi a crizei financiare, politicienii văd astăzi în creşterea economică cheia de boltă a programelor de politică internă. PIB-ul este considerat principalul indicator al bunăstării naţionale. Dar, cîtă vreme privim înainte, spre 2011 şi mai departe, ar trebui să ne întrebăm: este cu adevărat înţelept să acordăm creşterii o importanţă atît de mare? 

Într-adevăr, multe studii au confirmat faptul că naţiunile mai bogate tind să fie mai fericite decît cele sărace, şi că oamenii bogaţi sînt, în general, mai satisfăcuţi decît concetăţenii lor mai puţin înstăriţi. Cu toate acestea, alte rezultate din mai multe ţări relativ prospere, cum ar fi Coreea de Sud şi SUA, arată că cetăţenii lor nu sînt considerabil mai fericiţi astăzi, decît erau cu 50 de ani în urmă, în pofida dublării sau chiar a cvadruplării venitului mediu pe cap de locuitor. 

Mai mult, în urma unui studiu canadian recent, s-a constatat că cei mai fericiţi oameni locuiesc în provinciile cele mai sărace, precum Newfoundland şi Nova Scotia, pe cînd cetăţenii provinciilor celor mai bogate, mai ales Ontario şi British Columbia, se numărau printre cei mai nefericiţi. Atîta vreme cît fericirea e, în fond, ceea ce îşi doresc oamenii cel mai mult, iar bogăţia este doar un mijloc către acest scop, întîietatea acordată recent creşterii economice pare să fie o greşeală. Ceea ce reiese cu claritate din aceste studii este că oamenii nu se prea pricep să prezică ce anume îi face fericiţi sau trişti. Ei se concentrează prea intens asupra reacţiilor iniţiale la schimbările care survin în viaţa lor, fără să observe cît de repede se estompează bucuria, bunăoară, a unei maşini noi, a unei măriri de salariu sau mutarea într-un loc cu o climă mai însorită; de fapt, ei nu vor fi mai fericiţi decît înainte. De aceea, pentru politicieni este riscant să se bazeze doar pe sondaje de opinie şi pe focus-grupuri, pentru a descoperi ce anume ar spori cu adevărat fericirea oamenilor. 

În orice caz, din cercetările actuale se pot trage două concluzii la care cei cu putere de decizie politică ar trebui să se gîndească serios. Prima ar fi că cele mai multe lucruri care aduc satisfacţie durabilă indivizilor sînt, de asemenea, bune şi pentru alţi oameni – căsniciile stabile şi relaţiile apropiate de orice fel, ajutorarea celorlalţi, participarea la activităţi civice, o guvernare democratică eficientă şi onestă. Astfel, politicile care promovează bunăstarea individului tind să contribuie şi la binele societăţii în genere. 

A doua concluzie ar fi că experienţele care produc plăcere sau insatisfacţie durabile nu constituie întotdeauna o prioritate de prim rang în cercurile guvernării. De exemplu, trei afecţiuni medicale care produc o suferinţă intensă şi de durată – depresia clinică, durerea cronică şi insomniile – pot fi tratate, adesea, cu succes, spre marea uşurare a celor suferinzi. Dar tocmai astfel de oameni sînt, frecvent, insuficient asistaţi de către sistemele de sănătate. 

Reacţia firească la toate acestea ar fi întrebarea dacă cercetarea fericirii prezintă, realmente, suficient de multă încredere pentru a fi folosită de cei cu putere de decizie politică. Cercetătorii au acordat o mare atenţie acestei probleme şi, după testări îndelungate, au descoperit că răspunsurile pe care oamenii le dau întrebărilor cu privire la propria lor bunăstare par să coincidă destul de bine cu mărturii mai obiective. Oamenii care pretind că sînt fericiţi tind să trăiască mai mult; se sinucid, consumă droguri şi alcool mai rar; sînt promovaţi mai frecvent la locul de muncă, se bucură de mai mulţi prieteni buni şi de căsnicii durabile. Iar percepţia lor asupra propriei bunăstări coincide, în mare măsură, cu opiniile prietenilor şi ale membrilor familiei. 

Astfel, statisticile despre fericire par să fie, în mare, la fel de exacte ca multe alte statistici folosite frecvent de politicieni, precum sondajele de opinie, indicatorii sărăciei sau chiar creşterea PIB – toate fiind presărate cu imperfecţiuni. 

Desigur, cercetarea fericirii este încă la început. Multe întrebări rămîn neexplorate, unele studii nu sînt suficient demonstrate prin probe, iar altele, precum cele care vizează efectele creşterii economice, au dus la rezultate contradictorii. 

De aceea, ar fi prematur să fundăm noi politici temerare doar pe cercetarea fericirii, sau să urmăm exemplul minusculului regat Bhutan, adoptînd Fericirea Naţională Brută ca principal obiectiv al  naţiunii. Dar rezultatele ei pot fi deja utile legislatorilor astăzi – de exemplu, pentru a stabili priorităţi între mai multe iniţiative plauzibile sau pentru a identifica noi posibilităţi de intervenţie politică, care să merite să fie studiate în detaliu. 

Guvernele ar trebui să urmeze măcar exemplul Marii Britanii şi al Franţei, şi să-şi pună problema publicării unor statistici periodice, cu tendinţele bunăstării cetăţenilor lor. Astfel de rezultate vor stimula, cu siguranţă, o dezbatere publică fructuoasă şi vor furniza totodată cercetătorilor date valoroase. 

Dincolo de asta, cine ştie? Cercetarea viitoare va livra, fără îndoială, informaţii mai detaliate şi mai sigure despre tipurile de măsuri politice care contribuie la fericirea oamenilor. Poate că, într-o bună zi, funcţionarii publici vor folosi chiar această cercetare pentru a-şi modela deciziile. În fond, ce poate fi mai important pentru alegătorii lor decît fericirea? Într-o democraţie, cel puţin, aceasta ar trebui să aibă, fără îndoială, o anumită importanţă.

Derek Bok, preşedinte al Universităţii Harvard între 1971-1991 şi 2006-2007, este autorul cărţii The Politics of Happiness (Princeton University Press, 2010).  

Copyright: Project Syndicate, 2011
www.project-syndicate.org  

traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Mesajul localnicilor antiturism Foto carribean loopnews com
Coșmarul din vacanță: topul orașelor unde turiștii depășesc localnicii. Recordul: 36 la 1
Află ce orașe ar trebui să eviți vara asta din cauza aglomerației, prețurilor mari și a experiențelor care pot transforma vacanța în coșmar.
baza jos 1 jpg
Refuzată de dentişti din cauza operaţiilor estetice! Cum arată femeia cu cele mai mari buze din lume
Andrea Ivanova (28 de ani), cunoscută drept femeia cu cele mai mari buze din lume, a declarat că doi stomatologi i-au refuzat repararea unui dinte spart din cauza mărimii exagerate a buzelor sale.
Ponturi pentru a evita o vacanță eșuată în perioadele caniculare Colaj
Cum ne ucide canicula: de la insolația fulgerătoare la deshidratarea tăcută. Tahicardie vs. transpirație
Află cum poate deveni canicula mortală: de la insolații fulgerătoare la deshidratare tăcută. Simptome, riscuri și cum te poți proteja.
chelsea fb jpg
Chelsea o distruge pe PSG și e campioana lumii! Umilință totală pentru deținătoarea Ligii Campionilor
Parizienii văd și reversul medaliei, după ce au călcat în picioare tot ce au întâlnit în cale.
Vernisajul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului” la Drents Museum (© Facebook / Raluca Turcan)
Rechizitoriul procurorilor olandezi în cazul jafului aurului dacic: „Probele sunt copleșitoare. Obiectele nu au fost topite”
Procurorii olandezi cred că artefactele din tezaurul dacic furat din muzeul din Drets nu au fost topite și că suspecții le mai dețin. În rechizitoriul prezentat instanței nu se menționează nimic despre un client român care ar fi intenționat să cumpere tezaurul, așa cum a speculat presa olandeză.
Mădălina Manole s-a sinucis de ziua ei Foto: arhivă
14 iulie: Destinul tragic al Mădălinei Manole. O viață începută și sfârșită în aceeași zi, la 43 de ani distanță
În ziua de 14 iulie, artista Mădălina Manole se naște, iar, în 2010, își pune capăt zilelor. Tot în această zi, se naște Gerald Ford, al 38-lea președinte al SUA.
cafea jpg
Mulți oameni fac această greșeală dimineața! De ce poate deveni cafeaua periculoasă atunci când este băută prea devreme
Cafeaua este, fără doar și poate, una dintre cele mai populare băuturi din întreaga lume. Iar nenumărați oameni își încep ziua alături de o cană de cafea, pentru a beneficia de un plus de energie înainte de a-și începe activitatea.
Ilie Bolojan susține o conferință de presă despre al doilea pachet de măsuri fiscale și reforme. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Cum pot fi reformate, fără scandal, sporurile bugetarilor și pensiile speciale. Economist, despre pachetul II de austeritate
Măsurile din pachetul II de austeritate prezentate de premierul Bolojan sunt destul de vagi, spune economistul Liviu Deceanu. Între alegerea unor reforme cu impact minim, „de ochii lumii” și a unor decizii radicale, de genul „tăierilor cu drujba”, economistul crede că se va alege calea de mijloc.
Oana Țoiu FOTO Profimedia
Ministrul de Externe Oana Țoiu, anunț despre tarifele impuse Europei de Donald Trump: „Lucrurile se mai pot schimba”
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, afirmă, referitor la consultările și negocierile la nivelul Uniunii Europene în privința anunțului unilateral al lui Donald Trump privind majorarea unor tarife, că deciziile în UE nu se iau peste capul României.