Ficţiuni politice de vară (4): COVID, sau cînd omul devine un mutant

Publicat în Dilema Veche nr. 855 din 27 august - 2 septembrie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Organizaţia Mondială a Sănătăţii îşi dădu avizul definitiv în 2040: omul a devenit un mutant. Epidemia de coronavirus izbucnită în 2020 nu fusese decît prima fază a unei mutaţii ireversibile a codului genetic uman. Timp de 20 de ani, umanitatea refuză să accepte acest adevăr, şi anume că în viitor fiinţele umane vor trebui să evite orice contact fizic pentru a supravieţui. Nici un vaccin şi nici un tratament nu schimbă însă evoluţia genomului uman spre ceea ce în 2040 deveni o evidenţă: lunga perioadă din istoria omului construită pe intimitate, relaţii tactile şi tandreţe luase sfîrşit.

Odată cu raportul privind transformarea omului într-o fiinţă căreia contactul cu semenii săi îi poate fi fatal, Organizaţia Mondială a Sănătăţii se autodizolvă. Dispărură, întrucît deveniseră inutile, şi alte structuri inventate de om cu scopul de a-şi organiza cît de cît viaţa în comun. Organizaţia Naţiunilor Unite ţinu o ultimă adunare generală în martie 2041. Într-un stil amintind de o anumită epocă din istoria umanităţii numită comunistă, responsabilii ONU îşi făcură autocritica: „Recunoaştem că nu am fost capabili să frînăm excesele societăţii de consum care ne-au transformat pe toţi în mutanţi, ne asumăm această responsabilitate şi ne retragem în neant”. În acel an, şi apoi în anii următori, nu mai fură atribuite nici premiile Nobel pentru chimie, fizică, medicină, pace şi literatură. La ce bun să mai celebrezi talente cînd nici unul dintre ele nu fusese capabil să evite transformarea omului în neom?

Termenul neom fu propus de filozoful Michel Onfray, în 2059 (cînd împlinea o sută de ani şi îi apărea a mia carte) pentru descrierea noii ipostaze existenţiale a aşa-numitelor foste fiinţe înzestrate cu raţiune. Din punctul său de vedere, atunci cînd un om nu mai poate atinge un alt om, el devine contrariul a ceea ce fusese, mai ales dacă orice relaţie fizică, inclusiv prin priviri, poate provoca instantaneu moartea. Avantajul termenului de neom, mai explica renumitul declinolog, este totuşi acela de a perpetua, prin chiar negaţia conţinută în el, memoria a ceea ce fuseseră locuitorii Terrei înainte de epidemie.

Mutanţii deceniilor post-COVID îşi mai aminteau cu nostalgie cum, în 2021 şi 2022, speraseră să învingă virusul cu ajutorul unor măşti sanitare purtate peste tot, precum şi printr-o intensivă igienă a mîinilor şi a corpului. Da, da, povesteau unii bătrîni, pe vremea aceea mai era posibil să ne privim unii pe alţii şi fiecare se putea îmbrăca după capul lui… Da, da, suspinau octogenarii şi nonagenarii, în 2020 încă puteam lua masa într-un restaurant, fără mască…

Combinezonul sanitar integral de unică folosinţă deveni obligatoriu la jumătatea secolului al XXI-lea, ceea ce avu drept consecinţă totala dispariţie a modei şi a industriilor de vestimentaţie. Industria turismului rezistă însă şi în noile condiţii, deşi accesul în marile muzee fu restrîns drastic. Pentru ca un copil născut în 2042, de exemplu, să poată vizita la maturitate Veneţia, părinţii îi rezervau un pass de 24 de ore încă din faza uterină… Nimeni nu mai putea călători pe glob în funcţie de capriciile sale, ca să admire piramida lui Keops sau Marele Zid chinezesc doar în numele unor pretinse nevoi culturale… Muzeul Luvru nu putea primi mai mult de o mie de vizitatori pe zi, iar în jurul marilor monumente şi vestigii istorice de pe planetă prezenţa umană era dozată în mod ştiinţific de noul Minister Mondial al Deplasărilor.

Japonia fu prima ţară care, pentru a nu frustra total noile generaţii de neoameni, decise să şteargă toate urmele perioadei cînd intimitatea tactilă fusese posibilă. Radicalismul comportamental al japonezilor declanşă o polemică planetară. Aveau oare voie neoamenii, ieşiţi totuşi din trunchiul speciei omeneşti, să uite două milioane cinci sute de mii de ani de existenţă? Japonezii considerară însă că uitarea era singura soluţie pentru crearea unor noi reflexe de supravieţuire. Teoria lor fu sintetizată simplu, doar prin cîteva fraze: „Dacă ne vom aminti veşnic că ne puteam cîndva atinge nu vom mai putea construi o civilizaţie fără intimitate tactilă”. Exemplul Japoniei fu urmat repede de alte ţări insulare (Noua Zeelandă, Australia, Cuba, Marea Britanie, Islanda), iar apoi se generaliză pe toată planeta.

Mutanţii de tip humanoid născuţi după 2050 nu-şi mai puseră în nici un fel problema intimităţii. Numeroase cuvinte fură, de altfel, retrase din vocabular. Toate filmele şi imaginile cu oameni ţinîndu-se de mîini, sărutîndu-se, mîngîindu-se, strîngîndu-se în braţe fură definitiv şterse, aruncate la pubela istoriei. Procreaţia medicală asistată deveni norma indispensabilă pentru perpetuarea neoamenilor. Industriile de divertisment deveniră sută la sută numerice. Comunicarea prin ecran interpus deveni noua normalitate.

În mod paradoxal, însă, eradicarea relaţiilor tactile dintre fiinţele înzestrate (cît de cît) cu raţiune dădu naştere unei noi forme de umanism. În condiţii de declin demografic galopant, războaiele îşi pierdură sensul. Nimeni nu mai ucidea pe nimeni, violenţa dispăru total în viaţa politică, delincvenţa scăzu la nivelul zero. Pe măsură ce scădea numărul de mutanţi pe planetă dispărea treptat şi tot ceea ce altădată fusese act de macism, de rasism, de xenofobie, de homofobie… În ciuda unui anumit sentiment nejustificat de tristeţe infiltrat în sufletul mutanţilor, ei îşi spuneau totuşi: „Iată că am reuşit, pînă la urmă, noi să salvăm ceea ce nu a reuşit omul, altfel spus să devenim mai buni”.

Cum din toată această transformare lipsea totuşi un element de spiritualitate, mutanţii începură să-l idolatrizeze pe COVID-19, cel aflat la originea noii lumi. Noua religie care se răspîndi pe tot globul primi numele de covidism.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.