Limba diplomaţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 86 din 8 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

o vorbă de dînşii inventată Recent, am fost invitat să mă adresez şefilor de misiuni diplomatice ale României în cadrul uneia dintre sesiunile care au alcătuit programul reuniunii lor anuale la Bucureşti. Am făcut-o cu sentimente amestecate, dat fiind că mai participasem de două ori la acest fel de reuniuni, e drept, în alte timpuri şi de pe altă poziţie, şi amintirile sînt, mai degrabă, nefavorabile. Cum am stat numai o oră în cadrul acestei reuniuni, care a durat trei zile, nu pot spune dacă a fost diferită faţă de cele precedente. Însă în ora în care am fost de faţă, am recoltat o problemă pe care simt nevoia să o discut aici. Noua conducere a MAE m-a invitat să vorbesc despre relaţia dintre societatea civilă şi diplomaţie, iar eu m-am oprit anume asupra avantajelor pe care le poate extrage diplomaţia dintr-o relaţie consistentă cu societatea civilă. Teza mea: diplomaţia românească trebuie să lucreze mai mult şi mai substanţial cu societatea civilă. Cu cîteva excepţii notabile, reacţia sălii a fost rezervată, dacă nu chiar negativă. Diplomaţia noastră este, încă, închisă într-un fel de sine suficient - altfel, de calitate îndoielnică şi, după cum se vede, falimentar. A existat, între altele, obiecţia că diplomaţia şi structurile societăţii civile nu prea pot lucra împreună pentru că "nu au un limbaj comun". Cum aceasta mi s-a părut cea mai serioasă dintre obiecţiile aduse tezei mele, mă opresc asupra ei. Limbajul diplomaţiei nu este nici o păsărească de neînţeles, nici un cod ocult, pseudo-masonic, şi nici o ştiinţă ezoterică. Este limbajul unei meserii, cum ar fi limbajul ingineriei de poduri, dar mai puţin riguros, sau cum ar fi limbajul filozofiei, dar mai puţin abstract. Oricine îl poate deprinde într-un interval de timp cu mult mai scurt decît mulţi dintre diplomaţii de carieră lasă să se înţeleagă. Este - cu alte cuvinte - un limbaj cu totul accesibil. În plus, limbajul expert nu este totuna cu limbajul tehnic. Limbajul expert al diplomaţiei - care este, de fapt, limbajul ştiinţei relaţiilor internaţionale - îl posedă oricine a absolvit un master serios de relaţii internaţionale (e foarte posibil ca absolventul silitor al unui asemenea stagiu să ştie, deja, cu mult mai multe decît marea majoritate a diplomaţilor noştri). Limbajul tehnic, cel care ţine exclusiv de tehnica diplomatică - adică să ştii ce-i acela un "non-paper" sau diferenţa dintre o "notă verbală" şi o "notă scrisă" sau ce înseamnă "plenipotenţe" - nu este nici el greu de învăţat, dar este inutil dialogului dintre societate şi diplomaţie. Ca să vorbeşti despre politica externă a ţării tale, să exprimi păreri articulate şi responsabile şi să ai un dialog substanţial cu decidenţii şi executanţii acestei politici, nu este necesar limbajul tehnic, adică un limbaj de mijloace, ci limbajul expert, adică un limbaj analitic. Ca să faci politica externă, sigur că limbajul tehnic este necesar, iar măsura în care toţi cei care fac politică externă îl cunosc, e o altă problemă. În plus, limbajul diplomaţiei se schimbă, se deschide, este într-un proces de de-formalizare. Poate că diplomaţia noastră nu simte, încă, acest fenomen. Totuşi, cu sau fără acordul ambasadorilor noştri, o pleiadă întreagă de autori, de la Kissinger la Hedley Bull, sesizează că un limbaj specific diplomaţiei - care este, de fapt, un limbaj inventat şi dezvoltat în Europa şi apoi răspîndit în lume (ceea ce înseamnă că nu este un limbaj cu deplină legitimitate culturală) - este tot mai greu de păstrat în condiţiile tipului contemporan de raport dintre stat şi societate. Actuala fenomenologie a democraţiei occidentale, ideologiile momentului, criteriile de selectare ale diplomaţilor, provenienţele sociale şi trecutul educaţional tot mai divers al acestora şi, nu în ultimul rînd, creşterea influenţei unor structuri non-diplomatice şi chiar non-etatice, în deciziile de politică externă, schimbă, dramatic, nu doar scena, ci şi limba în care se joacă piesa. Cu alte cuvinte, dacă diplomaţia română nu poate vorbi o altă limbă decît cea pe care pretinde că o ştie (nici nu mai întreb de cînd o ştie, cum o ştie şi ce calitate are această limbă, că intrăm în altă belea) e vina diplomaţiei. Dar invocarea lipsei unui limbaj comun ca bază a unei elementare comunicări între societatea civilă şi diplomaţie spunea, totuşi, ceva mai mult. Societatea civilă românească nu este pregătită să susţină o conversaţie cu diplomaţia - vroiau să spună diplomaţii. Adică, înaltele lor cunoştinţe nu pot fi egalate de băieţii de prin oengeuri. Cred că e bine să spunem un adevăr tranşant: elita societăţii civile poate livra oricînd o garnitură de ambasadori cu mult mai buni decît cei mai buni dintre cei buni pe care îi posedă, între cadrele sale, Ministerul. De 15 ani, în politica noastră externă s-au consemnat prea multe greşeli grave, ca să nu ne dăm seama că, în general, calitatea corpului nostru diplomatic este slabă. Iar dacă dialogul cu societatea civilă întîrzie să se realizeze, de suferit are, mai ales, diplomaţia. Poate că am să revin.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Povestea care sparge tiparele în Japonia tradiționalistă. Cum a devenit o însoțitoare de bord prima femeie la conducerea Japan Airlines
Numirea în ianuarie a lui Mitsuko Tottori la conducerea Japan Airlines (JAL) a provocat un adevărat șoc în lumea afacerilor din această țară. Nu numai că Tottori era prima femeie aflată la conducerea companiei aeriene, dar își începuse cariera ca membru al echipajului de cabină.
image
„Era doar o chestiune de timp”: Eminem îl ucide pe alter ego-ul Slim Shady în noul album VIDEO
Unul dintre marile alter ego-uri din pop ar putea avea un sfârșit macabru, Eminem anunțând primul său album de după cel din 2020, intitulat „The Death of Slim Shady (Coup de Grâce)”, relatează The Guardian.
image
Dispariția misterioasă a fiicei de 16 ani a unor magnați americani ai tehnologiei. Când a fost văzută ultima dată VIDEO
Mint Butterfield, fiica unor cunoscuți antreprenori din lumea tehnologiei, a dispărut în weekend. Tânăra de 16 ani a fost zărită pentru ultima dată duminică seara, în Bolinas, California, la nord de San Francisco.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.