● Guvernul afgan s-a văzut pus în situația de a renunța la o bizară interdicție referitoare la dreptul tinerelor fete de a cînta în public. Agenția France Presse nota că interdicția punea capăt unei tradiții locale care făcea ca adesea, la evenimente publice, să fie prezente și coruri de fete. Știrea privind instituirea interdicției a provocat o neașteptată și solidă reacție de respingere. Numeroase femei afgane au protestat pe social media folosind hashtag-ul #iammysong („sînt cîntecul meu“).
Ministerul Educației de la Kabul a bălmăjit în cele din urmă o scuză neconvingătoare și a renunțat la impunerea interdicției. Totuși, în condițiile apropiatei retrageri a trupelor americane din țară, controversa a alimentat temerile privind revenirea la putere a talibanilor. Afganistanul este deja una dintre țările în care drepturile femeilor sînt limitate. O revenire a islamiștilor radicali la putere ar însemna că aceste drepturi vor dispărea cu totul.
● În Polonia, coaliția de dreapta care conduce țara își pune destul de serios problema supraviețuirii. Polonia Unită, unul dintre partidele care o compun, e nemulțumit că parte din banii din Fondul de Reziliență pe care Uniunea Europeană îl pune la dispoziția statelor membre provin din împrumuturi. Polonia Unită are dubii că UE are dreptul legal să împrumute și mai mulți bani decît o face în prezent. În plus, există problema datoriei comune care ar rezulta din aceste împrumuturi. În discursul Puterii din Polonia s-a întors marota de la precedenta criză financiară privind riscul de a plăti „datoriile Greciei”. Însă motivul principal al nemulțumirii partenerului junior din coaliția de la Varșovia este faptul că UE poate tăia oricînd finanțarea pentru Polonia dacă o majoritate a statelor constată încălcări grave ale principiilor statului de drept.
Riscul este real și frustrant pentru polonezi. Varșovia și Bruxelles-ul se văd adesea puse pe poziții contrare ca urmare a comportamentului politicienilor din coaliția poloneză de guvernare. Conservatori și autoritariști, martorii lui Kaczynski se încăpățînează să intre aproape permanent în conflict cu Uniunea Europeană. De această dată însă, Partidul Lege și Justiție, cel mai mare din coaliția de guvernămînt, pare să fie totuși rezonabil, fiind mai preocupat de fondurile ce ar urma să vină de la UE decît de principii și frici bune pentru vremuri mai liniștite. Însă discursul pe care l-a practicat și legitimat ani de-a rîndul, preluat acum și de parteneri, riscă să arunce țara într-o criză politică profundă și păguboasă.
● În afară de fostul președinte Trump, singurul politician relevant de pe pămînt care nu a dat semne că înțelege că la Casa Albă s-a produs o schimbare e liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un. Statele Unite încearcă de săptămîni întregi să ia legătura pe canale diplomatice cu Phenianul pentru a relua discuțiile pe temele care țin agenda bilaterală ocupată de ani de zile: dezarmare, pace în penisula coreeană sau măcar prevenirea unor gesturi nesăbuite.
Ei bine, Coreea de Nord nu dă semne că e disponibilă. Faptul că o astfel de știre a devenit publică nu face decît să scoată în evidență exasperarea și îngrijorarea americanilor cu privire la intențiile regimului de la Phenian. Singurul semn că guvernul nord-coreean e conștient de ceea ce se mai întîmplă în restul lumii e o declarație a surorii lui Kim Jong-un, Kim Yo-jong, care a avertizat America și Coreea de Sud să renunțe la exercițiile militare comune pe care Phenianul le vede ca pregătiri de invazie. „Dacă vreți ca în următorii ani să dormiți în pace, abțineți-vă”, a avertizat sumbră doamna Kim.
● În Australia, News Corp, gigantul media deținut de familia Murdoch, și Facebook au semnat un contract care obligă compania americană să plătească pentru conținutul distribuit pe rețeaua sa. News Corp e a doua companie australiană care semnează un astfel de contract de compensare, efect al unei controversate legi adoptate recent de Parlamentul de la Canberra. Facebook încercase fără succes să prevină adoptarea legii. Ca să fie mai convingător, eliminase de pe platformă toate link-urile către site-urile instituțiilor de presă australiene. Tipul acesta de șantaj nu a făcut însă decît să întărească convingerea politicienilor că influența uriașă a rețelelor sociale trebuie pusă cumva sub control.
News Corp are pe piața australiană un semimonopol. 70% din conținutul consumat acolo provine de la unul dintre titlurile sale. Unii analiști au speculat că legea care pune Facebook la plată e un fel de cadou al mediilor politice australiene pentru familia Murdoch. Cumva ironic, următorul pas pentru News Corp este să răspundă întrebărilor unei comisii de anchetă care vrea să afle dacă nu cumva dominația sa asupra pieței locale media este mult prea mare. Adică exact situația în care se afla Facebook în urmă cu puțin timp.
Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.
