Sperietoarea inflaţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 314 din 18-24 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cît de real este pericolul inflaţiei pentru economia lumii? Părerile în această privinţă se împart între cele ale economiştilor conservatori şi cele ale unor instituţii oficiale ca FMI sau OECD (Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică). FMI şi OECD prevăd rate ale inflaţiei foarte scăzute, pentru următorii cîţiva ani. Dar fostul preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, Alan Greenspan, avertizează asupra pericolului inflaţiei. Pe unele pieţe de obligaţiuni, se pare că se aşteaptă, de asemenea, o creştere accentuată a inflaţiei. Varianta care se va dovedi reală va avea oricum mari implicaţii pentru politicile guvernamentale. Dacă în urma recesiunii, inflaţia va deveni principala problemă, guvernele ar trebui să-şi retragă cît de repede programele lor de stimulare a economiei. Dacă însă recesiunea rămîne problema majoră, aceste politici trebuie să rămînă în vigoare şi chiar trebuie întărite. Toată lumea se aşteaptă la ceva inflaţie. În timpul erei inflaţiei scăzute care datează de pe la începutul anilor ’90, rata anuală din ţările dezvoltate ajungea în medie la 2,4%. Ţintele de inflaţie ale băncilor centrale sînt astăzi stabilite la 2%. Monetariştii îşi revendică era inflaţiei scăzute ca fiind marea lor realizare. Ei se mîndresc cu experienţa în managementul de previziune a băncilor centrale. Dar politicile monetare au puţin de-a face cu asta. Inflaţia scăzută rezultă dintr-o combinaţie de ofertă ieftină şi cerere scăzută. Există o uriaşă presiune deflaţionistă asupra preţurilor, dinspre economiile asiatice cu plăţile lor scăzute, în vreme ce şomajul din ţările dezvoltate ajunge la o medie de 5-6%, adică de două ori mai mult faţă de primele decenii de după război. Inflaţia era în creştere înainte de recesiunea apărută în 2008, în special din cauza creşterii de preţuri la produsele de bază.

Acestea sînt datele fundamentale împotriva cărora astăzi se ia în considerare o ameninţare inflaţionistă. Primul lucru de observat este că, rezultat al declinului, capacitatea productivă utilizată e mai scăzută decît în urmă cu 15 luni: producţia s-a micşorat cu aproximativ 5% la nivel global din 2008, iar în ţările dezvoltate cu 4,1%.

Odată cu micşorarea producţiei, e de aşteptat şi o scădere a inflaţiei, iar asta e chiar ceea ce s-a şi întîmplat. Inflaţia în ţările membre OECD a scăzut cu aproximativ 0,5% în 2009, de la o medie anuală de 3,7% în 2008. Ea poate să înceapă acum să crească din nou, dar de la un nivel mai mic, la care s-a ajuns în special ca rezultat al inversării tendinţei la preţurile produselor de bază. Mai mult, FMI şi OECD estimează că inflaţia globală va rămîne ani de zile sub media anterioară lui 2008.

Dar ce se va întîmpla cu marea cantitate de bani care au fost tipăriţi? De la începuturile crizei, Banca Angliei a pompat 325 de miliarde de dolari în economia britanică, Rezerva Federală a Statelor Unite a extins baza monetară cu aproape un trilion de dolari, iar Banca Centrală din China a iniţiat un adevărat record acordînd împrumuturi ce însumează 1,4 trilioane de dolari. Doar aceste măsuri enumerate echivalează cu 4% din Produsul Intern Brut la nivel global. Desigur, asta ar înseamna că inflaţia e chiar după colţ, cu excepţia cazului în care sumele sînt rapid retrase, nu-i aşa?

Pentru aceia care au luat cîteva lecţii în Teoria Cantitativă a Banilor, pare a fi concluzia cea mai plauzibilă. Teoria spune că nivelul general al preţurilor va creşte proporţional cu mărirea cantităţii de bani. Aşa că, dacă oferta de bani a crescut cu 5% la nivel global în ultimul an, preţurile din lume vor creşte şi ele după un scurt interval, tot cu 5%. Dar – aşa cum John Maynard Keynes nu a încetat niciodată să sublinieze – Teoria Cantitativă a Banilor este adevărată numai în cazul angajării complete a forţei de muncă. Dacă există capacităţi nefolosite în economie, o parte a creşterii cantităţii de bani va fi cheltuită pentru creşterea producţiei, mai degrabă decît pentru a cumpăra doar produsele existente.

Aceasta e, oricum, doar o jumătate din poveste. Prin „cantitate de bani“ experţii înţeleg în mod normal M3 – un indice larg care include depozitele bancare. Inundarea băncilor cu bani de la stat nu garantează că aceste depozite, care depind de cheltuirea sau primirea de bani cu împrumut, vor creşte în aceeaşi proporţie.

În anii ’90, Banca Centrală a Japoniei a injectat sume uriaşe în băncile comerciale, într-o încercare de revigorare a creditărilor. Dar în timp ce banii de la Banca Centrală au crescut cu pînă la 30% într-un an, indicele M3 a crescut cu doar 7%. Ce contează nu e tipărirea banilor, ci cheltuirea lor. Cînd nu sînt cheltuiţi, ei devin mai mult decît un pachet inutil de hîrtie. O bancă centrală poate tipări bani, dar nu poate fi sigură că aceştia vor fi şi cheltuiţi. Ei se pot aduna în depozite bancare sau în conturi de economii sau pot produce baloane de valori. În asemenea cazuri, oferta de bani creşte puţin sau deloc. Noii bani înlocuiesc pur şi simplu vechii bani care au fost eliminaţi de colapsul economic.

Acesta este motivul pentru care calculele oficiale indică o rată extrem de scăzută a inflaţiei, pentru cîţiva ani de aici încolo, în ciuda stimulentelor monetare şi fiscale. Dar tocmai acesta ar trebui să fie semnalul de alarmă: a spune că avînd un şomaj mult mai mare acum e de aşteptat ca inflaţia să rămînă mică e ca şi cum ai spune că în următorii cinci ani revenirea economică va fi firavă. Pe lîngă toate astea, cînd economiile îşi revin din recesiune, ele de obicei cresc într-un trend mai accentuat. Asta înseamnă că şi preţurile vor creşte mai accentuat. Lipsa oricărei evidenţe a creşterii preţurilor în sistem înseamnă că de fapt nu există evidenţe reale de revenire a economiei.

Economiile noastre funcţionează încă sub aparate. Retragerea stimulentelor în acest moment ar însemna uciderea pacientului. A vorbi despre pericolul inflaţiei nu e decît un lucru panicard. Ar trebui mai degrabă să ne gîndim la modurile prin care putem restabili sănătatea pacientului.

Cu siguranţă, diferitele economii se află în diverse faze ale convalescenţei, iar creşterea mai rapidă din unele regiuni – China şi India, de exemplu – va fi de folos altora mai slabe, ca Europa şi America. Însă în lipsa unor evidenţe clare ale revenirii pentru următorul trimestru, responsabilii din Europa şi America trebuie să se pregătească să accelereze şi să extindă programele lor de cheltuieli. În caz contrar, economiile lor riscă să rămînă înfundate în recesiune.

Robert Skidelsky , membru al Camerei Lorzilor, este profesor emerit de economie politică la Universitatea Warwick, autor al unei biografii premiate a economistului John Maynard Keynes şi membru al Şcolii de Studii Politice de la Moscova.

Copyright: Project Syndicate, 2010

www.project-syndicate.org

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucraina, „un stat mafiot și corupt care ne-a păcălit pe toți”. Un fost consilier al lui Boris Johnson se dezlănțuie
Fostul membru al Guvernului britanic Dominic Cummings a criticat joi sprijinul acordat de Occident Ucrainei, relatează Politico.
image
De ce doi ofițeri ruși nu l-au salutat pe Putin la parada de Ziua Victoriei VIDEO
Doi ofițeri militari ruși nu l-au salutat joi pe președintele rus Vladimir Putin în timpul paradei anuale pentru Ziua Victoriei, o sărbătoare anuală care marchează înfrângerea sovietică în fața Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
image
Pelerinaj la bisericuța care se deschide o dată pe an. „Apa din fântâna de la Smeeni a vindecat și orbi“ VIDEO
În fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, în vinerea din Săptămâna Luminată, credincioşii se strâng la locurile cu apă vindecătoare. În Bărăganul din Buzău, acest loc, considerat sfânt, este în comuna Smeeni.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a