Tot ce n-a făcut ministrul Culturii pentru a sprijini domeniul cărții

Publicat în Dilema Veche nr. 901 din 15 – 21 iulie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

În octombrie anul trecut am lăudat Ministerul Culturii și Guvernul României pentru inițiativa adoptării unor măsuri de sprijin pentru cultură. Era vorba de o schemă de ajutor de stat în valoare de două sute de milioane de euro alocate pentru a compensa pierderile suferite ca urmare a măsurilor antipandemie și pentru relansare. Ar fi nedrept ca ministrul Bogdan Gheorghiu să rămînă cu niște laude nemeritate. Pentru că banii promiși nu au mai sosit.

Asta, în vreme ce peste tot în Europa guvernele chiar au făcut eforturi pentru a sprijini cultura. Numai pentru domeniul cărții ajutoarele se ridică, la nivel european, la zeci de miliarde de euro. Centrul pentru carte și lectură împreună cu Asociația Editorilor din Italia au publicat un studiu despre criza din domeniul editorial și despre măsurile adoptate de guverne în timpul în perioada martie-septembrie 2020. E vorba, deci, de răspunsul rapid la o criză în desfășurare. Măsurile au vizat toți actorii pieței de carte: autori, traducători, editori, librării și biblioteci. Inițial, scopul a fost să răspundă la situația de urgență imediată și să compenseze pierderile de venituri, prevenind o criză de lichiditate. Au existat însă și formule de ajutor cu bătaie mai lungă, vizînd redresarea și dezvoltarea capacităților.

Franța a fost probabil țara cea mai pregătită să livreze soluții eficiente pentru că mecanismele de sprijin funcționează deja de multă vreme, în principal prin Centre National du Livre. A fost nevoie doar de o resetare a obiectivelor  – și, evident, de recalibrarea resurselor. Încă de la debutul crizei, la sfîrșitul lunii martie, anul trecut, instituția a relaxat condițiile de acces la granturi, a prelungit cu un an data de expirare pentru toate ajutoarele prevăzute a se finaliza între 15 martie și 1 septembrie 2020 și a simplificat procedurile de accesare. Unele linii de finanțare au fost majorate: 2 milioane de euro ajutor pentru autori, 5 milioane de euro ajutor pentru editurile mici, un milion de euro librăriilor francofone din străinătate. În iunie, CNL a înființat un fond de 25 de milioane de euro pentru a sprijini redeschiderea librăriilor independente după ieșirea din carantină. În plus, 12 milioane de euro au fost alocați pentru programe de modernizare și comerț electronic. În fine, în septembrie, Guvernul a anunțat și planul de relansare a sectorului: 30 de milioane de euro pentru renovarea bibliotecilor, 6 milioane de euro pentru renovarea librăriilor, 10 milioane de euro (pînă în 2022) pentru reînnoirea stocurilor bibliotecilor prin achiziționarea de cărți noi, 7 milioane de euro pe doi ani pentru finanțarea unui program de vouchere pentru carte destinat publicului tînăr. Toate acestea sînt măsuri specifice, orientate exclusiv pentru sprijinirea culturii scrise. Ele sînt complementare măsurilor transversale de sprijin pentru economie, pentru micile companii, pentru angajați etc.

Nu e nici un science-fiction aici – asta e realitatea politică și socială acolo unde cultura chiar contează. Și în Germania au fost puse în funcțiune mecanisme de sprijin pentru carte. Programul național se numește Neustart Kultur. Fondul destinat domeniului cărții se ridică la 30 de milioane de euro și vizează ajutoare pentru editori, subvenții pentru librării, micro-credite pentru dezvoltarea capacităților digitale, granturi pentru librării, sprijin pentru biblioteci etc. Bursele pentru scriitori și traducători au fost majorate – chiar și în condițiile unei mobilități reduse. În plus, o finanțare substanțială, în valoare de 100 de milioane de euro, a fost acordată domeniului școlar pentru achiziția de materiale în format digital și pentru utilizarea platformelor digitale. De acești bani beneficiază, indirect, și acele edituri capabile să furnizeze astfel de materiale.

Scheme de ajutor pentru domeniul cărții au fost introduse peste tot în Europa. Pînă și Regatul Unit, un stat liberal (re)cunoscut pentru implicarea minimală în economie, mai ales în economia culturală, s-a angajat de data asta să sprijine cultura. Ca parte a unui program în valoare de 1,57 miliarde de lire sterline pentru industriile creative, Departamentul Regatului Unit pentru Digital, Cultură, Media și Sport a alocat 2,7 milioane pentru sectorul „literatură”: editori, festivaluri literare, organisme publice, organizații caritabile și organizații non-profit. În plus, Arts Council a oferit un fond de 151.000 de lire sterline pentru biblioteci ca să cumpere cărți electronice și cărți în format audio.

Nimic din toate acestea în România... Schema de ajutor, promisă de ministrul Culturii, așteptată de editori și de librari, nu a mai fost introdusă. În țara europeană cu cel mai scăzut consum de carte, Ministerul Culturii nu a făcut nimic pentru a consolida domeniul editorial. Dacă acum e deja prea tîrziu pentru compensații, încă e timp pentru ajutor de relansare. AER cere, de pildă, introducerea unor vouchere pentru achiziția de carte de care să beneficieze, periodic, gospodăriile ori elevii sau profesorii. Eu însumi am expus la această rubrică modele funcționale de bonuri de lectură subvenționate de stat: din Franța, din Germania, din Italia...  Nu am pretenția ca domeniul culturii să devină o prioritate pentru Guvern. Sper doar să nu fie ultima grijă a ministrului Culturii.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.