Thanas Medi: „Vlahilor, ca o ultimă suflare!”

Publicat în Dilema Veche nr. 864 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2020
Thanas Medi: „Vlahilor, ca o ultimă suflare!” jpeg

Chiar dacă acţiunea are loc în anii ’60 şi ’70 ai secolului XX, trama narativă a romanului lui Thanas Medi Ultimul cuvînt al lui Socrat Buba (tradus în românește de Oana Glasu, Eikon, 2020) se inspiră din acest fond balcanic comun de legende transmise oral, moştenit, după unii,  din antichitatea greacă despre care vorbeşte Kadare în Eschile sau Marele perdant şi din care s-a inspirat el însuşi în nuvela „Cine a adus-o pe Doruntina?“. De altfel, sugerează învăţătorul albanez pasionat de vlahi din cartea lui Thanas Medi, „căderea în transă cu morţii, obicei întîlnit foarte des la vlahi” trebuie să fi fost „baza reală a cunoscutei balade” a lui Constantin şi Doruntina. Nu mai puţin fascinantă decît această legendă, dar fără legătură directă cu ea, istoria celor două personaje al căror parcurs este scrutat pas cu pas în alternanţă cu o sumedenie de alte personaje are ca punct de plecare două vechi obiceiuri vlahe. „Pentru ca un copil cu zilele numărate să trăiască, este lăsat în mijlocul drumului, ca să fie găsit de primul trecător, iar acesta, cuprinzîndu-l în mîini şi, ridicîndu-l spre soare, trebuie să strige: «Al meu, al meu!», în acest mod prelungindu-i viaţa.” Aşa a fost descoperită în campamentul vlah de la Plaiul Bufniţei, în munţii din sudul Albaniei, Caterina; conform unui alt obicei răspîndit la vlahi, ea a fost logodită „din leagăn” cu Socrat Buba, căsătoria urmînd să aibă loc cînd fetiţa va împlini cincisprezece ani. O istorie de dragoste plină de peripeţii, care va lua o turnură neaşteptată datorită ezitărilor eroinei în confruntarea cu destinul care-i fusese sortit. „Fiind logodită, ea nu avea dreptul nici să aştepte, nici să viseze. Atîta timp cît exista deja bărbatul, pentru Caterina murise, într-o oarecare formă, visul viitorului soţ.” Frămîntările acesteia reţin în aceeaşi măsură atenţia autorului ca şi etapele ascensiunii tînărului tehnician zootehnist devenit „şeful vlahilor”. Pentru Caterina, el manifestă chiar mai multă compasiune decît pentru cel care va avea ultimul cuvînt: Socrat Buba.

Istoria lor este indisociabilă de aceea  a „vlahilor de la munte”, pe cale de a abandona un mod de viaţă marcat de tradiţii de o rară duritate care îi prezervase izolîndu-i şi îi singularizase astfel în patchwork-ul balcanic.  Ele au loc în paralel, se alimentează reciproc, fac una singură în cele din urmă. Sau, mai degrabă, primejdiile care planează asupra unei relaţii atît de problematice ca aceea dintre Socrat Buba şi logodnica lui desemnată din leagăn pot fi interpretate ca un ecou tragic al istoriei, nu mai puţin problematică, a unei societăţi tradiţionale somată să intre în modernitate în condiţii pe care nu le-a ales cîtuşi de puţin.

Thanas Medi povesteşte, gîndeşte, scrie dinăuntru şi din afară. El provine din universul colibelor de paie „precum ciupercile, umflate într-o parte şi cu moţ în vîrf, unde nu aveai cum să scapi de privirile celorlalţi” din Plaiul Bufniţei, abandonate ulterior pentru periferia unor sate de pe cîmpie, printre care Goriţa Mare. „Pămîntul brun”, muntele, este omniprezent în roman şi în felul în care personajele percep lumea înconjurătoare: „La cîmpie [Socrat] se simţea o fiinţă fără rădăcini şi slăbită, în schimb, cînd avea munte era ca şi cum cîştiga pe loc greutatea pierdută”.

864 15 coperta jpg jpeg

Limbajul folosit este direct, „di sarică”, neaoş, sarica fiind mantia de lînă tipic aromânească. Cuvintele sînt acelea ale personajelor. „Razele soarelui străpungeau paiele cu care era acoperită coliba, însă mama sa le crezu un foc şi de aceea a rămas cu gura căscată cînd mica Paraşchievia i-a spus: «Ce faci, măi mamă, cu apă vrei să stingi soarele?».“

Apropo de Caterina nou-născută, atunci cînd sfîrşitul ei părea ineluctabil: „Cum nu se mai întîmplase vreodată pînă atunci, micuţa n-ar fi plecat din lumea aceasta înfăşurată în velinţă, ci cu coşciug de lemn, comandat în oraş. De asemenea, se găsi şi un loc în cimitirul din Goriţa Mare, întrucît, pînă atunci, vlahii din Bufniţa nu aveau un cimitir al lor şi îşi îngropau morţii pe unde puteau”. În ochii celorlalţi, vlahii erau „cetăţeni de mîna doua”, iar, nu demult, la intrarea pe strada principală din Goriţa Mare scria pe o tabelă: „Este interzisă trecerea ursarilor şi a vlahilor!”. „Vlahii din Bufniţa (…) erau pentru sat un fel de carne străină.”

Tonul adoptat pentru descrierea noii situaţii este sobru: „Odată cu întreruperea vieţii migratoare şi părăsirea munţilor Vitcuci, la vlahii din Bufniţa intervenise schimbarea. Ca un drumeţ timid şi întîrziat, călcînd cu grijă pe căi neexplorate. Fiind învecinaţi cu Goriţa Mare şi integraţi în brigada agricolă la fel ca ei, intraseră pe nesimţite în logica unei discipline care se impunea ca singura rezolvare. Vlahii stăteau la o parte de goriţari, dar luau de la ei acele lucruri care le plăceau, întrucît raţiunea le spunea că nu trebuie să le nege”.

Autorul nu se pronunţă în absolut asupra noului mod de viaţă pe care aveau să-l observe de acum înainte semenii lui de la munte. Vlahii „vor case de piatră, deoarece le-a ieşit sufletul pe nas de la colibele de paie, vor un sat care să fie al lor totdeauna, cum este Goriţa Mare. Cu pereţi care nu cad vreodată şi cu acoperiş care nu arde niciodată”, explică Socrat primarului. Ceea ce îl revoltă este faptul că ei nu au avut dreptul la un loc al lor în lumea modernă, constrînşi fiind să se topească printre „autohtoni”, xeni (străini) pentru ei pînă atunci. Ultimul cuvînt al lui Socrat Buba apare poate ca o declaraţie de dragoste  adresată nu numai Caterinei, ci şi unei lumi condamnate la dispariţie fără drept de apel. Romanul lui Thanas Medi vrea să repare o nedreptate şi, nu întîmplător, motoul cărţii este: „Vlahilor, ca o ultimă suflare!”.

Post scriptum

Autorul cărţii, scrisă  în albaneză şi adresată iniţial publicului albanofon, foloseşte termenul vllehët, tradus prin „vlahi”, pentru a îşi desemna co-etnicii, atît pe cei de la munte, cît şi pe cei instalaţi de mai mult timp şi astfel asimilaţi sub o formă sau alta. Ca şi în greacă (vlahos) şi în macedoneană (vlassi), cuvîntul vllehët pare cel mai indicat dacă lăsăm la o parte acela popular de çobani, deseori depreciativ. Doar în română este reluat etnonimul aromânilor (armînj), într-o forma românizată, calchiată după „români”, ceea ce favorizează o anumită confuzie. Aromânii din Albania, numiţi în română „fîrşeroţi”, îşi zic rrîmîni, dar se recunosc în general sub denumirea de armînji. Forma arumunët circulă acum şi în Albania, unde aromânii au fost recunoscuţi ca minoritate rrãmãn/armãn/vllah.

Cît despre „vlahii muntelui” care practicau seminomadismul pastoral din regiunea descrisă de Thanas Medi, ei au constituit, pînă la o dată recentă, una dintre ultimele societăţi care au conservat forme de organizare de tip tribal în Europa.

Nicolas Trifon este istoric. Împreună cu Matei Cazacu, este autorul volumului Republica Moldova, un stat în căutarea naţiunii (Editura Cartier, 2017).

Foto: Thanas Medi

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Parteneri

atac aerodrom jpg
Noi detalii din operațiunea „Pânza de păianjen”. NATO a estimat câte avioane rusești au fost lovite sau distruse
Un oficial NATO de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru European Pravda, a descris operațiunea drept „cea mai reușită” pe baza calculelor independente ale Alianței, care se aliniază în mare parte estimărilor părții ucrainene.
Robert Wolf, agresorul în cazul tinerei împușcate în Cosmopolis FOTO Facebook
Criminalul din Cosmopolis ar fi vrut să-și otrăvească prima iubită că a plecat la facultate: „Mi-a fost frică aproape 20 de ani”
Maria Folea, medic psihiatru în vârstă de 44 de ani din Iași rupe tăcerea după aproape două decenii de teroare. Este prima soție a lui Robert Lupu, cunoscut acum de o țară întreagă drept criminalul din Cosmopolis.
Mâncare nesănătoasă ultraprocesată - fast food FOTO Shutterstock
S-a terminat cu tradiționalul trei mese pe zi. Mihaela Bilic: „Mic și des este viitorul culinar, mâncarea va fi reinventată”
Nutriționistul Mihaela Bilic susține că s-a terminat cu tradiționalul „trei mese pe zi”. Potrivit acesteia, „mic și des” este viitorul culinar.
rosii pexels jpg
Cum recunoști roșiile naturale și cum îți dai seama care sunt tratate. Trucuri simple ca să le deosebești ușor
Odată cu venirea verii, piețele din România se umplu de legume proaspete, iar roșiile devin rapid vedetele sezonului.
ANDRA GOGAN 00 00 46 069 png
Brandul fast fashion chinez Shein FOTO SHUTTERSTOCK
Shein, acuzat că își manipulează clienții să cumpere mai mult. Practicile folosite de gigantul chinez
Organizații de protecție a consumatorilor din 21 de țări au depus o plângere oficială la autoritățile europene împotriva gigantului chinez Shein, acuzând compania că utilizează tactici de manipulare pentru a-i determina pe oameni să cheltuie mai mult decât își permit.
coperta iunie jpg
A apărut numărul de iunie al revistei Click!Sănătate!
Găseşte numărul de iunie al revistei Click!Sănătate la chioşcurile de difuzare a presei şi la magazinele Inmedio din mall-uri.
„tigrul” africa de sud foto politia africa de sud jpeg
„Tigrul” dispărut. Șeful unei rețele de mine ilegale, căutat după descoperirea a 78 de cadavre
Un bărbat cunoscut sub numele de „Tigrul”, liderul unei rețele de mineri ilegali, a evadat din arest în urmă cu patru luni și este căutat de autoritățile sud-africane.
Agrigento sicilia italia jpg
Cum ne învață Italia economia sufletului: Banca Timpului, locul unde oamenii își oferă timp, nu like-uri
În Italia, există un loc unde nu plătești cu bani, ci cu ceva mult mai prețios – timpul tău. Se numește Banca Timpului, iar aici fiecare oră oferită devine o promisiune de ajutor viitor.