A obosit Europa?

Publicat în Dilema Veche nr. 360 din 6 - 12 ianuarie 2011
Franța, sora mijlocie jpeg

Apărut relativ recent, Presseurop.eu reprezintă un model eficient de „presă continentală“. Publică articole în zece limbi (cehă, olandeză, engleză, franceză, germană, italiană, polonă, portugheză, română, spaniolă) şi preia materiale din cele mai bune ziare şi reviste ale ţărilor europene. Sigur, în era Internetului pare de la sine înţeles că aşa ceva este posibil şi necesar. Există şi alte portaluri sau reviste tipărite care fac cam acelaşi lucru. Presseurop are însă un alt tip de selecţie a articolelor pe care le preia, construind un fel de „agendă europeană“. Cititorul îşi poate forma, astfel, o părere nu numai despre „circulaţia ideilor“ de-a lungul şi de-a latul Uniunii Europene, dar şi despre felul în care problemele comune europene se văd dintr-o ţară sau din alta. Parcurgînd dosarele şi sintezele realizate de redacţie ori articolele preluate din diverse publicaţii, îţi poţi contura o imagine despre „europenitatea“ unui subiect sau unei teme. Cu alte cuvinte, poţi găsi răspunsuri la întrebarea simplă, dar fundamentală – şi mereu actuală – „ce au în comun ţările Europei?“. 

La sfîrşitul anului, redacţia le-a solicitat cititorilor să voteze „principalul eveniment în Europa în 2010“, propunînd următoarele variante de răspuns: criza din zona euro; expulzarea romilor din Franţa; progresul extremei drepte în Suedia şi Olanda; oprirea circulaţiei aeriene după erupţia vulcanului Eyjafjöll; revelaţiile Wikileaks; punerea în practică a politicilor de austeritate; alegerea lui David Cameron în Marea Britanie. Evenimentele sînt „amestecate“ – puteau fi, bineînţeles, selectate şi altele –, iar cei care răspund nu alcătuiesc un eşantion reprezentativ, dar nu asta e important. Voturile exprimate (pe 30 decembrie erau aproape 1300) sînt un indiciu al felului în care oamenii percep semnificaţia la nivel european a evenimentelor. Majoritatea a votat criza din zona euro (47%). În schimb, alegerea lui David Cameron a fost percepută drept relevantă pentru Europa doar de vreo 20 de oameni. Cîte 5% au votat pentru expulzarea romilor şi, respectiv, oprirea circulaţiei aeriene, iar celelalte evenimente au „luat“ în jur de 14-15% din voturi. 

Dacă privim în urmă, fiecare dintre aceste evenimente a fost amplu dezbătut în presa europeană. De fiecare dată s-a crezut că „Europa e în criză“ – cîte-o criză mai mică, desigur, dar căreia i s-a dat uneori aceeaşi importanţă ca şi crizei „celei mari şi adevărate“. Fenomenul natural al erupţiei vulcanice, de pildă, a făcut să se vorbească despre „criza transportului aerian“ şi a determinat măsuri ale Comisiei Europene. Cînd David Cameron a devenit premier, nu puţini au vorbit despre impasul construcţiei europene. Expulzarea romilor din Franţa încă mai este dezbătută, şi nu doar pentru problema în sine a minorităţii „fără ţară“, ci şi pentru implicaţiile sale politice. Prezenţa tot mai consistentă a partidelor de extremă dreapta în politica unor ţări recunoscute pentru toleranţă şi armonie socială (Olanda şi Suedia) creează mai multă îngrijorare decît Frontul Naţional al lui Le Pen acum cîţiva ani, pentru că e un semnal al „molipsirii“ mediilor politice europene chiar şi în state unde mai nimeni nu se aşteaptă. 

Bineînţeles că toate acestea au pălit în faţa crizei din zona euro. Paradis al negocierilor, care se tot construieşte cu îndîrjire de atîtea decenii, Uniunea Europeană intră în 2011 cu tot felul de tinichele agăţate de coadă. Cea mai zornăitoare e teama că sistemul monetar european se va prăbuşi. Ceea ce ar deveni o problemă a lumii întregi, nu doar a Europei. Într-un foarte interesant articol din El País (citit, desigur, pe Presseurop), Moisés Naím argumentează de ce „lumea are încă nevoie de Europa“: „Absenţa unei Europe influente şi integrate ar fi o mare pierdere pentru restul lumii. Europa transmite restului lumii valori şi exemple superioare celor care vin din orice altă regiune a globului“. Are dreptate. Doar că Europa pare obosită şi tot mai puţin capabilă să-şi urmeze ea însăşi propriul exemplu.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Încă o bancă din România a fost vândută. Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia
Băncile prezente din România par deosebit de atractive pentru investitori, dată fiind intensitatea tranzacțiilor de pe piața bancară din ultima perioadă.
image
Pacienta operată la Craiova de Alin Demetrian a murit. Cunoscutul chirurg e acuzat acum că a omorât în total cinci oameni
Fostul manager al Spitalului de Urgență din Craiova era acuzat de moartea a patru bolnavi și se afla sub control judiciar când a operat-o pe ultima pacientă. Polițiștii au cerut schimbarea controlului judiciar într-o măsură mai dură, dar judecătorii craioveni au respins cererea.
image
Ziua în care Imperiul Austriac a anexat nord-vestul Moldovei, denumind zona Bukowina. Ce a însemnat noua stăpânire pentru români VIDEO
La 7 mai 1775, Imperiul Austriac a anexat nord-vestul Moldovei, denumind zona Bukowina. Aici erau ctitorite unicele podoabe de cultură și artă: mânăstirile bucovinene.

HIstoria.ro

image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a
image
Au reușit sovieticii să decripteze mesajele Enigma înainte de Bătălia de la Stalingrad?
Dacă despre succesele occidentalilor pe frontul invizibil se cunosc destul de multe aspecte, nu același lucru se poate spune despre reușitele sovieticilor. Au reușit sovieticii să decripteze comunicațiile Enigma?
image
Răscoala de la 1907 - Ieșirea de pe scena politică a Nababului
De-abia se stinseseră ecourile laudative ale Serbărilor din 1906, prilejuite de aniversarea a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I, privite ca o manifestare națională a românilor de pretutindeni, că România se va vedea confruntată cu o mișcare extrem de violentă, proprie Evului Mediu.