Războiul lumilor noastre

Publicat în Dilema Veche nr. 457 din 15-21 noiembrie 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Mai multe site-uri care difuzează filme şi seriale au fost reclamate la Consiliul Naţional al Audiovizualului de către PRO TV, pe motiv că ar încălca drepturile de autor. Şi pentru că site-urile care oferă „servicii video la cerere“ trebuie să trimită o notificare la CNA. CNA a făcut ceea ce putea face: a trimis o adresă la poliţie.

În mass-media a apărut o oarecare dezbatere şi s-au profilat nişte mici tabere: unii au luat apărarea postului de televiziune şi s-au pronunţat în favoarea respectării drepturilor de autor, alţii au invocat libertatea Internetului. S-au exprimat şi opinii avizate: deputatul Varujan Pambuccian a declarat că pentru încălcarea copyright-ului există legislaţie „în offline“ şi se poate aplica şi pentru mediul online. Bogdan Manolea, expert în legislaţia Internetului, observă că „CNA s-a legat la cap cu o problemă pe care nu o înţelege deplin“ şi că „vajnicii apărători ai drepturilor de autor“ sînt ipocriţi, dat fiind că „s-au dat la fund“ cînd a fost vorba de plagiatul premierului. Între timp, multe dintre cele 42 de site-uri reclamate au „dispărut“ (pe ele scrie că sînt „în mentenanţă“), altele au reapărut după ce s-au mutat pe servere din alte ţări etc. Şi cu siguranţă vor apărea altele noi. Aş adăuga o singură observaţie: dacă i se încalcă drepturile pentru difuzarea anumitor filme, PRO TV ar fi trebuit să cheme în instanţă site-urile vinovate şi să ceară daune, caz cu caz. A preferat o soluţie mai comodă: să se adreseze unei instituţii a statului (care oricum nu poate rezolva problema). Modelul mental Conu Leonida funcţionează (şi) în business-ul românesc: „treaba statului, domnule, pe el de ce-l avem?“.

Dar acest mic război are semnificaţii mai largi şi nu-i priveşte doar pe cei care se uită la filme şi seriale online. E de fapt un război între lumea „veche“ şi lumea „nouă“, generat de evoluţia tehnologică rapidă, şi are legătură chiar cu funcţionarea democraţiei. În timp ce în ziare şi pe bloguri se „dezbătea“ reclamaţia la CNA, mii şi mii de utilizatori ai site-urilor respective au continuat să caute şi să privească filme şi seriale pe Internet. S-a mai întîmplat în lume, au fost cazuri celebre, au existat şi cîteva închideri „glorioase“ ale unor site-uri care permiteau (prin sharing sau în alt mod) accesul la muzică sau filme fără a plăti drepturi de autor. Dar fenomenul în sine continuă. Lumea nouă a Internetului a lăsat în urmă legislaţiile naţionale şi acordurile internaţionale, iar tentative precum ACTA au dovedit că – dincolo de cutare sau cutare articol ori prevedere – au, structural, o hibă: funcţionează în logica „lumii vechi“, a suporturilor materiale folosite pentru a difuza textele, imaginile, muzica, filmele. Nu mai merge. Tehnologia, inventivitatea unora în a găsi soluţii de „ocolire“ a legilor, fuga masivă a publicului în direcţia care îi satisface mai uşor şi mai ieftin nevoile nu mai pot fi contracarate, în era comunicării globale, după reguli vechi. Sînt desuete şi nefuncţionale. Unele sînt chiar puţintel ridicole. De exemplu, interdicţia de a face publicitate electorală la radio şi TV în ultima zi de campanie: după logica veche, are ceva sens, dar dacă ne gîndim că Internetul duduie de mesaje electorale tot timpul (inclusiv în ziua alegerilor) şi că politicienii au deprins folosirea reţelelor de socializare, ideea că televiziunile şi posturile de radio trebuie să lase publicul în ultima zi să „reflecteze“ liniştit asupra votului rămîne un mic semn de romantism electoral desuet. Soluţia pentru „lumea nouă“ trebuie să iasă din logica sancţiunii şi a interdicţiei, căci în fluiditatea Internetului e greu să închizi definitiv ceva: se va redeschide ceva asemănător şi la fel de accesibil în altă parte. Publicul se adaptează şi migrează, iar apropiata generalizare a televiziunii digitale va schimba şi practicile privitului la televizor: oamenii îşi vor alege singuri ce şi cît văd, nu vor mai fi dependenţi de orele de transmisie şi de programarea făcută în birourile şefilor din televiziuni, vor fi mai greu de „controlat“.

Prin urmare, şi voturile lor vor fi cîştigate altfel decît acum, cînd politichia românească e lipită de ecranul televizorului. E adevărat, mai toţi candidaţii şi toate partidele umblă şi pe Internet, şi-au făcut conturi pe Facebook şi cred că rup pisica-n două cu asta. Nici vorbă. Din ce am văzut pînă acum, cei mai mulţi politicieni comunică prost pe Facebook – iar dovada cea mai bună este că nu reuşesc să-i mobilizeze la vot pe tinerii care au crescut cu Internetul la îndemînă şi pentru care a fi conectat e un mod de existenţă. Vorbim de milioane de oameni. Deocamdată, subiectele agendei politice sînt făcute de cîteva televiziuni zise „de ştiri“ (Antena 3, Realitatea TV, RTV) care nu depăşesc media de cîteva sute de mii de telespectatori pe seară. De-alde Conu Leonida contemporani stau şi chibiţează la televizor, se inflamează pro şi contra, în timp ce milioane de oameni deprinşi deja cu funcţionarea „lumii noi“ a Internetului au deja alte mijloace de a-şi selecta informaţia ori divertismentul. Mulţi dintre ei sînt dezamăgiţi de politică în ansamblu şi aşteaptă ca nişte politicieni să-i bage în seamă şi să comunice cu ei altfel, după regulile lumii noi, conectate, nu după vechile principii ale propagandei. Aşa cum „se duc“ după filmele preferate fără să le pese dacă site-urile cu pricina respectă sau nu drepturile de autor, aşa vor migra şi după politicienii care vor şti să-i convingă folosind uneltele lumii virtuale.

„Cazul“ site-urilor reclamate la CNA este, aşadar, doar un semn al defazării noastre legislative şi sociale. S-a văzut şi la case mai mari în ultimii ani – în SUA sau în alte ţări occidentale – şi se caută soluţii. La noi însă tocmai se pregăteşte, prin ordonanţă de guvern, o mai mare subordonare politică a CNA şi o mai mare concentrare în domeniul audiovizual. Pe şest, fără dezbatere publică. Adică lumea noastră deja veche face un pas înapoi. Şi iar ne rămîne o singură şansă: să ne tragă de urechi UE că nu respectăm directivele europene în materie de audiovizual...  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.