Şi Germania e altfel

Publicat în Dilema Veche nr. 471 din 21-27 februarie 2013
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Observ, de la o vreme, pe site-uri, bloguri şi reţele sociale, că tot ceea ce priveşte într-o formă sau alta identitatea naţională are căutare. Ştirile, articolele, comentariile care spun ceva despre cum e România, cum sînt românii, ori care consemnează vreun succes românesc peste hotare au parte de mii de click-uri, like-uri şi sumedenii de comentarii. Poate că e „nerelevant statistic“. Iar asemenea observaţii empirice nu pot ţine loc de studiu serios şi aplicat. Dar nici nu pot fi trecute cu vederea: atracţia pe care o exercită asemenea texte e un indiciu că, în spiritul public, există o preocupare pentru autodefinire şi pentru identificarea unor repere ale discursului identitar.

Nu e o noutate faptul că tranziţia ne-a creat o criză identitară, dar nici nu este ceva specific românesc, aşa cum am putea crede. Răsfoind presa străină (vorba vine, că Internetul nu permite „răsfoirea“...), constat că şi alţii au probleme asemănătoare. Confuzia în care se scaldă de la o vreme proiectul european şi chestiunea nerezolvată a migranţilor a scos de la naftalină reflexul refugierii în stereotipiile identitare naţionale mai peste tot pe continent. De exemplu, ideea de a-i descuraja pe români şi bulgari să migreze în Marea Britanie nu e doar o chestiune care ţine de pericolul pierderii locurilor de muncă de către supuşii Majestăţii Sale, e şi un reflex de apărare a „alterităţii“ britanice (şi are legătură directă cu dorinţa tot mai multor cetăţeni ca Regatul Unit să iasă din UE). Scandalul cu steagul secuiesc atîrnat pe instituţii din Ungaria nu e o simplă dorinţă de „apărare a drepturilor minorităţii maghiare din România“, ci o consecinţă a demoralizării publice din Ungaria, care din ţară-model a tranziţiei postcomuniste a ajuns, afectată de criză, un teren al politicilor naţionaliste „recuperatoare“. Şi scandalul cărnii de cal are componente naţional-emoţionale, nu e doar o problemă tehnică de etichetare corectă ori de „trasabilitate“: în Anglia au apărut apeluri pentru interzicerea importurilor de carne din UE (aşa cum, în urmă cu cîţiva ani, cînd cu „vaca nebună“, în măcelăriile din Italia au apărut etichete mari cu inscripţia „carni nazionali“ şi cu tricolorul italian). Oficialii francezi au vorbit mai întîi despre carne „provenită din România“, în presă s-a scris despre ţări, deşi chestiunea privea doar nişte firme private care funcţionează pe o piaţă liberă şi unică – cea europeană – şi se supun unor reglementări în primul rînd europene şi abia apoi naţionale. Cînd s-a dovedit că, de fapt, problema e a unei firme (întîmplător, chiar din Franţa) şi a unui importator (întîmplător, din Olanda, putea fi de oriunde) era prea tîrziu: prima impresie e cea mai puternică, şi mulţi au rămas cu impresia că „este vorba despre România“. E bine că, pe presseurop.eu (portalul presei europene de calitate, în zece limbi), un articol preluat din ziarul olandez Handelsblad şi intitulat Scandalul cărnii de cal este o problemă europeană este printre cele mai citite şi comentate. Dar multe dintre comentariile de sub articol observă că disputa s-a purtat „între ţări“ care se acuză una pe alta.

Într-un asemenea context, e interesant că – tot pe presseurop.eu – cele mai citite şi comentate articole sînt tot din sfera „identităţilor“. Unul e preluat din cotidianul Rzeczpospolita – E la modă să devii polonez – şi descrie felul în care Polonia a devenit atractivă pentru imigranţi pentru că nu e afectată de criză, dar şi pentru că a devenit o ţară „prietenoasă şi plăcută“, mult mai tolerantă cu străinii decît era în anii ’90.
Articolul are un aer puţintel idilic, dar zecile de comentarii de sub el îl „contrează“ cu observaţii bazate pe tot felul de stereotipii despre „cum sînt polonezii“ (inclusiv că ar fi „prea religioşi“ şi cam rasişti). Celălalt articol – poate cel mai interesant – e preluat din Der Spiegel şi se intitulează, în germană, „Im Land der Braven“. Autorul – Dirk Kurbjuweit – începe prin enumerarea recentelor scandaluri din Germania: doi miniştri acuzaţi de plagiat, un preşedinte care a trebuit să demisioneze pentru că era bănuit de corupţie (chit că era vorba de doar 400 de euro), un şef de grup parlamentar care „a declanşat o dezbatere uriaşă pentru că i-a făcut o aluzie unei jurnaliste şi a privit spre sînii ei.“ Scandal a ieşit şi cînd s-a aflat despre candidatul social-democrat la postul de cancelar că a cîştigat 1,25 milioane de euro: nu conta că i-a cîştigat legal şi şi-a plătit taxele, conta că „nu dă bine“ să cîştigi atît într-o ţară care „se autopercepe ca fiind aproape egalitară“ şi în care există „suspiciunea că politicienii îşi pot permite un stil de viaţă care-i îndepărtează de masele largi.“ Aşa încît, după ce compară scandalurile germane cu cele din politica altor ţări, autorul arată că, în Germania, „pragul scandalului“ e mult mai jos, iar reacţia publică e mai rapidă şi mai puternică, chiar în situaţii care în alte ţări sînt trecute cu vederea: „În rezistenţa contra lucrurilor mici stă frica de lucrurile mari. Ea acţionează ca un sistem de alarmă timpurie.“ Faptul că standardele sînt atît de înalte şi contribuie la „cernerea“ politicienilor „nu ne face să ne simţim mai bine“, scrie autorul, cu un fel de melancolie lucidă: „germanii trebuie să fie corecţi mai ales pentru a se putea suporta.“ Dar „toate astea puse laolaltă dau imaginea unei naţiuni care vrea să fie corectă cu banii, cu războiul, cu biografiile, care preţuieşte coeziunea socială şi care nu vrea o ceartă mînioasă. Noi sîntem eternii cuminţi.“ Bineînţeles, printre zecile de comentatori ai articolului se găsesc destui care să contraargumenteze: Germania, de pildă, nu a semnat convenţia ONU privind corupţia; sau că ţările nordice sînt mai puţin corupte decît Germania, în timp ce ţările din sud-estul Europei „nu vor putea ajunge niciodată la acest nivel.“
Vestea bună, în tot acest amestec al discursurilor identitare, este că în Europa se dezbate pe această temă.

Vestea mai puţin bună e că, deocamdată, noi vrem mai degrabă să ne confirmăm propriile stereotipii despre noi înşine, pentru a ne găsi repere. Din acest punct de vedere, România e „altfel“ pentru că e cu o etapă în urmă. Germania e „altfel“ pentru că a trecut mai demult prin asta.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.