Costul social al îmbogăţirii prin inflaţie

Publicat în Dilema Veche nr. 720 din 7-13 decembrie 2017
Costul social al îmbogăţirii prin inflaţie jpeg

Fiecare dintre noi, ca specialist al domeniului său, are teme mai mult sau mai puțin plăcute în abordare. Asta ține de nivelul de înțelegere a temei, dar și de ceea ce numim pasiunea pentru tema respectivă. În ceea ce mă privește, nu am iubit niciodată inflația, tocmai pentru că am ajuns s-o cunosc atît de bine ca economist, dar și ca om care trăit o bună parte a vieții în atmosfera anilor ’90 ai secolului trecut. A fost greu după Revoluție. S-a trăit aproape un deceniu sub semnul instabilității. A fost greu și, la un moment dat, aproape că nu mai credeam în vremurile în care România putea fi stabilă. Din această cauză m-am simțit solidar cu toți cei care au dus bătălia pentru stabilitate, și aceeași solidaritate o resimt și azi. Trebuie să spunem că BNR s-a aflat permanent în fruntea acestei bătălii. După anul 2000 s-au schimbat multe în România. Chiar dacă nu am devenit un model de prosperitate și justiție socială, cel puțin nivelul de stabilitate cîștigat în timp ne permitea să ne păstrăm speranțele pentru viitor. Din aceste motive, inflația este un subiect despre care nu aș mai fi dorit să vorbim. Dar cum viața bate filmul, iată că și la noi reapar semnele inflației. ROBOR crește și nu poate fi arestat, așa cum nici RASDAQ nu a putut fi arestat cu altă ocazie; veniturile cresc și ele vesele fără să țină cont de starea economiei; oamenii politici își oferă avantaje după avantaje; cursul de schimb se depreciază fără să asculte de indicațiile de la partid și prețurile mari, cu multe zerouri, ne anunță că își vor face și ele apariția. Dacă medicii știu că temperatura în interiorul unui organism uman înseamnă boal, și economiștii știu că inflația în interiorul unui organism economic înseamnă tot boală. Despre ce boală este vorba, și într-un caz, și în celălalt, rămîne de stabilit ulterior, după analize atente.

Nu voi insista foarte mult asupra cauzelor care provoacă inflația. În esență este vorba despre gestiunea frauduloasă a monedei din hîrtie. Silviu Cerna arată, vorbind despre moneda din hîrtie: „Biletele de bancă nu valorează mai mult decît valoarea pe care le-o conferă încrederea pe care o au în ele deținătorii“ (Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13). După secole de probleme generate de tipărirea masivă de bilete de bancă, spre finalul secolului trecut, statele au făcut progrese importante în combaterea inflației. A fost decretată ca fiind „inamicul public numărul 1“ și chiar s-a trecut la separarea deciziilor de politică monetară de deciziile politice, prin independența băncilor centrale. Gestiunea monedei din hîrtie este în sine o activitate sofisticată, avînd în vedere că această formă monetară nu are o valoare proprie. Deposedați fiind de mașina de tipărit bani, oamenii politici au rămas cu posibilități mai restrînse de a produce inflație. Dar aceste posibilități încă există, dovadă modul cum Guvernul României conduce politicile fiscale și de venituri în ultima perioadă. Statele puternice nu se mai confruntă cu inflația. Am putea spune că fenomenul este acum semnalul sărăciei și al slăbiciunii instituționale din statele de mîna a doua. Dezechilibrul dintre cerere și ofertă obținut prin mărirea artificială a cererii este cea mai sigură metodă de obținere a creșterilor de prețuri. Reechilibrarea economiei prin creșteri de prețuri se produce în mod spontan. Practic, stabilitatea sau instabilitatea prețurilor semnalează sănătatea sau lipsa de sănătate a organismului economic. A obține inflație este un lucru mult mai simplu decît a o combate. Ani de zile de stabilitate și politici economice prudente pot fi compromiși în cîteva luni de entuziasm bolnăvicios. Pentru că ceea ce trăim azi în România este un entuziasm bolnăvicios. Deci, dacă nu este vorba despre războaie sau revoluții, pornirea inflației pe timp de pace are doar cauze de ordin politic și de transpunere în economie a unor decizii politice eronate.

Despre efectele inflației aș dori să vorbim mai mult pentru că sînt chiar mai interesante decît cauzele. Ele ne spun cui folosește inflația și atunci putem afla și de ce a fost pornit fenomenul. În esență este vorba despre utilizarea inflației ca un impozit prin intermediul căruia se transferă resurse în interiorul unei societăți. Dar acesta este deja un șablon în exprimare. Dacă spunem doar atît se cheamă că nu am spus mare lucru. Trebuie să explicăm și mecanismul, care în esența sa este unul simplu. Creșterile de prețuri fiind generalizate, afectează pe toată lumea. Indiferent cine este cel care cumpără un produs, el este obligat să plătească prețul cerut. Calitatea de consumatori este una care nivelează oamenii. Cu toții trebuie să cumpărăm pîine, haine sau benzină. Creșterile de prețuri ne afectează în aceeași măsură. Pe de altă parte, posibilitățile de a ne apăra de aceste creșteri de prețuri sînt diferite, și aici operează caracterul injust al inflației. Dacă vom urmări, de exemplu, cu cît au crescut veniturile oamenilor politici din România în ultimul timp și cu cît a crescut, să zicem, pensia medie, ne dăm seama că unii se apără eficient de inflație, iar ceilalți sînt victimele ei. Ce putere au pensionarii să-și crească pensiile? Nici una! Cu alte cuvinte, penalizarea pe care o plătim la magazine este suportată de toți, iar compensarea pierderilor este la îndemîna doar a unora dintre noi. Din această cauză putem spune că acest transfer nu se produce oricum, ci are mereu o singură direcție, anume dinspre cei defavorizați social înspre cei bine plasați din acest punct de vedere. Adică este un impozit injust, care îi sărăcește pe cei săraci și-i îmbogățește și mai mult pe cei puternici. Dacă un proces economic poate prilejui o haiducie inversă de tip social, atunci acest fenomen este inflația. Galbraith o spune foarte clar, arătînd că inflația antrenează transferul resurselor de la săraci la bogați. Prin intermediul său, repartiția, adică accesul la rezultatele muncii sociale, se tranșează în mod nedrept în favoarea celor mai puternici și mai bine poziționați social. Rezistența la inflație depinde de poziția în ierarhia socială.

Inflația generează un cerc vicios al luptei pentru repartiție. Un cerc vicios și complicat, la capătul căruia dispare încrederea în justețea acestui proces. Mai mult chiar, pentru că îmbogățirea prin inflație seamănă mult cu îmbogățirea pe timp de război, acceptabilitatea socială a îmbogățirii este una extrem de scăzută. Galbraith arată: „Societatea perfectă trebuie să facă diferența între îmbogățire ca un lucru favorabil și acceptat din punct de vedere social și costul social al acesteia“ (J.K. Galbraith, Societatea perfectă, Editura Eurosong & Book, București, 1997, p. 33). Oamenii simt că ceva nu este în regulă și nici nu trebuie să fii mare specialist pentru a a-ți da seama că tu suporți prețurile mari din magazine, sărăcind, în timp ce vecinul tău, demnitarul, prosperă. Este vorba despre un bun-simț comun. Situația are ca efect conflictul social și erodarea pe fond a capitalului social al unei națiuni. Inflația generează neîncredere și neliniște. Averile sînt și mai puternic contestate, iar extremele politice, de stînga și de dreapta, încep să devină din nou populare. Statul român nu excelează la capitolul încredere din partea cetățenilor pe care îi reprezintă. Inflația nu ar face decît să șubrezească și mai mult o liniște socială cu greu cîștigată, în ani de politici antiinflaționiste. România nu este o țară în care omul bogat și puternic să fie privit cu simpatie. Se întîmplă asta din multe motive care țin de tipul de construcție socială pe care am reușit s-o punem în practică. Pe acest fond, inflația poate distruge și bruma de acceptabilitate pe care cu greu am dobîndit-o. Cu alte cuvinte, acumularea de capitaluri bănești prin inflație duce la pierderea unui capital mult mai important, și anume capitalul social.

Așa cum este normal, ne putem gîndi la ce-i de făcut. Ar trebui să facem un lucru extrem de simplu. Să apărăm stabilitatea economică, cu mari eforturi cîștigată în ultimii ani. Sînt de acord cu cei care spun că la noi sînt încă multe de făcut. Așa este. Mai sînt multe de făcut și multe se vor mai face. În mod sigur, multe nu se vor face. Însă orice plan de viitor presupune o anume stabilitate a sistemului. Incertitudinea este cel mai mare dușman al celor care se gîndesc la viitor și care sînt chemați să planifice. Pe timp de inflație, însă, pînă și speranțele dispar. Ce este cel mai rău e faptul că neîncrederea și instabilitatea se pot autoalimenta. Cei care decid mersul lucrurilor trebuie să înțeleagă că inflația nu este un fenomen pe care să crezi că-l poți combate din sufragerie. Odată instalată, ea va produce daune foarte mari. Ca și sănătatea umană, și cea economică este mai bine să fie apărată din vreme. Mersul la medic presupune costuri enorme cu tratamente. Dacă economia românească intră în instabilitate, nimeni nu va mai putea da termene pentru trecerea la moneda unică sau termene pentru creșterea nivelului de trai. În același timp, nu este de ajuns ca bătălia împotriva inflației să fie lăsată doar în seama BNR. Secretul stabilității prețurilor este un parteneriat activ între Guvernul României și BNR. Altfel se poate ca munca celor de pe urmă să fie subminată de măsurile aiuritoare ale celor dintîi. 

Dorel Dumitru Chirițescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. Cea mai recentă carte a sa este Capitalismul – O dezbatere despre construcția socială occidentală, Editura Institutul European, 2016.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.