ultimele articole
MARe
Teodor BACONSCHIArta adevărată e antropologic-epifanică: transpune omul în epocile sale, dîndu-i simultan o anvergură transcendentă. Iar muzeul, ca instituție de conservare/expunere și comunicare a faptului artistic, spune totul despre piesele pe care le colecționează și organizează discursiv, dar și despre societatea care i-a găsit un spațiu corect finanțat. Statele lumii au drept carte de vizită tocmai aceste spații „mumificante“, dar și „vivificante“, căci muzeul e un loc al morții, al me
» Citește tot
Cunosc un om: Francisc Mraz
Petre GURANFotografiile lui Francisc Mraz sînt despre acest paradox: cum este viața, frumoasă sau urîtă? Ce este viața? Un dar sau o condamnare?
» Citește tot
Mărturia lui Alexandru Mironescu
Bogdan TĂTARU-CAZABANN. Steinhardt spunea despre Mironescu că „era un creștin cum rar întîlnim: nebigot, nehabotnic, nefățarnic; drept și îngăduitor“; părintele Benedict Ghiuș îi recunoștea „calitatea excepțională“ de „înțelept“, de „adevărat cavaler al spiritului și al credinței“, iar Mihai Șora, în prefața sa confesivă, îi evocă „statura spirituală“ și „grija pentru soarta comunității“.
» Citește tot
Spectacolul discreţiei
Anca MANOLESCUDivinul a început să fie privat şi de putere explicativă. „Ipoteza Dumnezeu“ a devenit tot mai puţin necesară, pentru filozofi şi savanţi, cînd propuneau modele de funcţionare a universului. Din fericire, nici ideologia lui „Dumnezeu este cu
» Citește tot
O conversație pe Mess
Teodor BACONSCHIMă interesează oamenii și felul în care gîndesc. Dialogul cu semenii rezolvă agenda zilnică, dezvăluie mentalități, apropie sau ratează miza conviețuirii civilizate, căci deschide monada fiecăruia către o rețea de semnificații împărtășite. Mai nou, mesageria electronică asociată platformelor de „socializare“ ne permite conversații cu persoane care „apar“ de nicăieri, pe care nu le cunoaștem în viața reală, dar care ne pot deveni interlocutori de cîteva minute. Vă descriu azi un asemenea dialog, iscat dintr-o întîmplare: un om dintr-o comună năsăudeană a făcut următorul comentariu la o postare de-a mea, redistribuită de cineva care mă citește: „Credeți ce spune acest evreu simpatic?“.
» Citește tot
Libertate în vremuri barbare
Anca MANOLESCUPrivirea lui rămîne fermă, binevoitoare, lipsită de emoţie, ca şi cum tot ceea ce îl înconjoară i ar fi bine cunoscut şi familiar încă de multă vreme.“ Printre barăci, noroi şi sîrmă ghimpată, grupul de călugări îşi face de altfel preumblările ora
» Citește tot
O nouă traducere a Bibliei
Bogdan TĂTARU-CAZABANCazul Bibliei, textul cel mai răspîndit la nivel mondial, se află la răscrucea spiritului vremii cu diferitele cutume locale. La noi, a citi și comenta Biblia nu a fost niciodată curent, deși veacul trecut a cunoscut, începînd cu 1914, data primei ediții sinoda
» Citește tot
Ce mai e cu infernul?
Anca MANOLESCUApoi infernul şi diavolul tradiţional nu mai au credit fiindcă au stat prea mult pe scena creştină. Unul a înşelat, a ispitit peste măsură, celălalt a înfricoşat pînă la teroare, plictis şi comedie neagră. Secole la rînd, chiar pînă în secolul XX, Bisericile
» Citește tot
În principiu…
Teodor BACONSCHIMulți au aderat sincer la utopia comunismului, mai ales dacă s-au trezit în ascensorul social al contraselecției operate pe temeiul „dictaturii proletariatului“: din tractorist, deveneai activist, cutare vagabond analfabet dintr-un sat de cîmpie se trezea torționar-șef la vreun penitenciar înțesat cu foști miniștri sau universitari ai regimului „de tristă amintire“, Ion Iliescu, un băiat sărac, fiu de comunist în ilegalitate, absolvea Politehnica din Moscova și prelua, cu o față radioasă, soart
» Citește tot
Sens și devenire în istoria creștinismului
Petre GURANPentru un grup mic de credincioşi, pregătiţi prin credinţă şi cunoaştere, aceste întoarceri la sursele evanghelice, apostolice şi patristice au avut o finalitate mistică. Istoria a înregistrat în repetate rînduri asemenea mişcări de reîntoarcere la s
» Citește tot
Memoria separației
Bogdan TĂTARU-CAZABANIstoria separației e plină de acuze și acte care nu fac cinste credinței creștine, dar care s-au sedimentat identitar, blocînd pînă acum o jumătate de veac aproape orice reflex de restaurare a normalității. Or, în pofida tuturor sincopelor prezentului,
» Citește tot
Pluralismul religios: o concesie faţă de modernitatea tîrzie?
Anca MANOLESCUVrem, nu vrem, trăim într-o lume multireligioasă. Dacă nu traiul cotidian, atunci călătoriile, media, Internetul ne dau ştire despre varietatea credinţelor, a comunităţilor care le profesează. Această diver
» Citește tot
Apă plată
Teodor BACONSCHIApa – odinioară văzută ca element cosmogonic și baptismal – a devenit paravanul neutru al unei cumpătări ipocrit afișate, care trebuie să apară în toate fotografiile oficiale, ca semn că elita lucrătoare, dedicată binelui comun, nu e acolo pentru bairamuri, ci pentru setarea busolei terestre dereglate de vînturile magnetice ale războiului, crizei economice și pericolului
» Citește tot
Cupola și monarhia
Petre GURANIstoricii de artă au continuat să exploreze această fascinantă legătură dintre ideologie, societate și artă, pînă cînd au constat că ea se aplică tuturor epocilor. Celebru a rămas de asemenea studiul lui Erwin Panofsky, care constata și descria l
» Citește tot