ultimele articole
Etchegaray
Bogdan TĂTARU-CAZABANRoger Etchegaray era vicedecanul Colegiului cardinalilor. Fusese primul președinte al Conferințelor episcopale europene (1971-1979), primise cardinalatul în 1979, la primul consistoriu din pontificatul lui Ioan Paul al II-lea, și din 1985 cond
» Citește tot
Arhaisme
Teodor BACONSCHIUn fond primitiv persistă în societățile noastre europene, fie apusene sau răsăritene. Acest fond e reabilitat prin teoria multiculturalismului, care egalizează pictura rupestră și lucrările lui Rubens (susținînd că orice creație non-occidentală e la fel de prețioasă, dacă nu chiar superioară creațiilor „omului alb, mort, protestant“ etc.) Guy de Maupassant a scris o povestire intitulată Madame Baptiste, care descrie soarta unei fetițe de 11 ani, violată de valetul Baptiste, pe care mi
» Citește tot
„Banalitatea răului“: o temă greu de înghiţit
Anca MANOLESCUDar aceste trăsături sînt şi în alt fel „banale“. Nu ne stau ele – ca înclinaţie – în fire, nu străbat ele în comportamentul de fiecare zi? Acolo unde le-a descoperit Hannah -Arendt, ele nu au avut limită, au mecanizat mintea adepţilor, iar pe baza lor s a
» Citește tot
Problema mîntuirii în Faust al lui Purcărete
Eduard Jürgen PREDIGERȘi totuși, de ce este salvat Faust al lui Purcărete?
» Citește tot
Educație fără transmitere?
Bogdan TĂTARU-CAZABANPedagogii moderni, în descendența lui Piaget, a cărui operă este analizată în comparație cu perspectiva socio-culturală a lui Lev Vîgoțki, pornesc invariabil de la modelul cunoașterii științifice pe care îl aplică formării copilului. Or, între cunoaș
» Citește tot
Evenimentul celor trei tineri
Teodor BACONSCHIM-a impresionat înalta calitate intelectuală a Deliberării asupra imnului celor trei tineri, care nu e deloc accidentală, căci Bizanțul secolului XI își proiecta cultura în toată aria balcanică, în vreme ce renașterea carolingiană atinsese, pe umeri
» Citește tot
Gustul pentru călătorie
Anca MANOLESCUCondiţia călătorului – nu neapărat concretă, cît interioară – expune mai bine decît sedentaritatea „neaşteptatului“ vertical; presimţirea lui e atunci mai vie, atenţia mai liberă, mai productivă în faţa lui.
» Citește tot
Refuzul canonului
Emil BELUGrișa, cum îi spun colegii și prietenii, a fost de mic un elev dificil, avînd dificultăți de adaptare la rigorile unei școli de elită din vechiul Leningrad, „Școala 239“, specializată în matematică. Mama a renunțat la profesorat (matematică) pentru
» Citește tot
Un filosof al ireductibilului*
Bogdan TĂTARU-CAZABANCartea care avea să apară în 2006 sub titlul Descoperirea vieții personale este o construcție ambiţioasă, structurată amplu, după normele filosofiei universitare de inspiraţie germană, cu scopul de a restaura filosofia în finalitatea sa spiritua
» Citește tot
Ce fel de interlocutor?
Anca MANOLESCUCe aude Moise pe Sinai, cînd Dumnezeu îi dă Legea (Exod 20, 1-19)? Gershom Scholem arăta că – după anumite interpretări talmudice şi hasidice – cuvîntul „furtunos“ din vîrful munt
» Citește tot
Prin capitale
Teodor BACONSCHIBucureștiul, unde m-am născut și am trăit cea mai mare parte a vieții mele, îmi răspunde cu o totală indiferență la lipsa de afecțiune pe care i-o arăt, chiar dacă am și eu o listă cu locuri preferate, marcate de amintiri frumoase. N-aș putea spune că mă simt străin aici din pricina anilor petrecuți la Paris, Roma și Lisabona – citadele bogate în patrimoniu istoric pesemne
» Citește tot
Bartolomeu Stănescu – episcop ortodox și filosof politic
Nicolae DRĂGUŞINBartolomeu Stănescu a manifestat un neobișnuit interes pentru societatea civilă („însuflețitor al societății civile”), chiar dacă aceasta n-a trecut dincolo de marginile eparhiei pe care o păstorea. După 1927, a creat unele instituții menite să rez
» Citește tot
În amintirea lui Paul Gherasim
Bogdan TĂTARU-CAZABANAu trecut trei ani de la trecerea la Domnul a pictorului Paul Gherasim (1925-2016). În ultima parte a vieții sale, am avut șansa de a-i sta deseori în preajmă, în biserică, în curte la Stavropoleos, la expoziții sau la alte momente de convivialitate. Mi-l amintesc cu recunoștință pentru ceea ce mi-a dăruit, învestindu-mă cu o încredere la înălțimea căreia nu am reușit să fiu și cu melancolia de a nu-i fi putut oferi, prins mai mereu în lațul altor urgențe, ceea ce cred că spera
» Citește tot
„În credinţă nici o constrîngere“?
Anca MANOLESCUAugustin (354-430) e celebru. Tot ce e teologie şi chiar filozofie în Apus îi datorează ceva. El e intelectualul fondator al culturii medievale apusene. Pe Synesios (370-414), contemporanul său alexandrin, în afara specialiştilor, lumea de azi îl ignoră, deş
» Citește tot