Cum vă explicaţi faptul că, deşi există numeroase procese (unele cîştigate deja de asociaţia pe care o conduceţi), autorităţile avizează în continuare desfiinţarea unor clădiri teoretic protejate? 
 
Lipseşte faza următoare, sancţiunea penală pentru cei care au emis autorizaţii sau avize ilegale. Sînt funcţionari care au semnat sute de avize sau autorizaţii ilegale, e evident că au comis un abuz în serviciu. Parchetul pare însă insensibil la problemă. Avem o mafie imobiliară, dar nici un condamnat. 
 
Pe baza legilor actuale, cum pot fi traşi la răspundere cei care au dat abuziv avize de desfiinţare pentru clădiri protejate? 
 
Distrugerea ilegală a unei clădiri dintr-o zonă protejată constituie o infracţiune. Trebuie doar ca Parchetul să propună trimiterea în judecată. Noi am depus mai multe plîngeri penale, am primit doar rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale, cu unele am mers în instanţă şi instanţa le-a trimis Parchetului înapoi pentru continuarea cercetării. Ar trebui însă ca Parchetul să meargă el singur să solicite date de la autoritate, pe care le obţine pe loc, pe cînd noi le obţinem după un an sau doi. Eu singur, dacă Parchetul mi-ar permite accesul complet la arhiva direcţiilor de urbanism din primării şi la arhiva Direcţiei pentru Cultură, în şase luni aş putea întocmi dosare penale pentru 30-40 de funcţionari. Vă asigur că după prima condamnare lucrurile nu vor mai sta la fel. 
 
Care ar fi bilanţul în ceea ce priveşte aceste distrugeri în Bucureşti, în ultimii 25 de ani? 
 
În zonele istorice din Bucureşti, numite juridic zone construite protejate, avem aproximativ 18.000 de clădiri rămase după demolările lui Ceauşescu. Dintre acestea au fost demolate cel putin 1200 după 1990, marea majoritate după 2005. 
 
Care sînt acum urgenţele în ceea ce priveşte clădirile de patrimoniu? 
 
În ceea ce priveşte monumentele istorice, trebuie făcut un inventar al situaţiei lor actuale. La aproximativ 70% din ele nu a mai fost de 25 de ani nici un funcţionar din Ministerul Culturii să vadă dacă mai există. Un inventar similar trebuie făcut şi clădirilor din zonele protejate (sînt localităţi în care zonele protejate nu sînt nici măcar delimitate). 
 
În urma inventarului, trebuie alocaţi bani pentru intervenţii de urgenţă, minimale şi puţin costisitoare: acoperişuri, ferestre etc. E absurd să dai zeci de milioane de euro pe un monument înainte de a pune în siguranţă monumente istorice în care plouă. Trebuie apoi să stabilim mecanismul economic corect al clădirilor istorice. În Europa occidentală, o clădire istorică are o valoare cu 50% mai mare decît una ordinară. La noi, din cauză că atunci cînd cumperi o clădire într-o zonă istorică nu ai garanţia că nu te vei trezi cu un bloc la fereastră, această piaţă a fost pervertită, şi costă mai mult terenul decît casa veche. O a doua urgenţă ar fi deci respectarea legii, şi pentru asta trebuie funcţionalizate Inspectoratul de Stat în Construcţii, instituţia Prefectului şi, desigur, Parchetul.
 
În ce măsură opinia publică înţelege şi sancţionează aceste abuzuri împotriva clădirilor de patrimoniu? 
 
Lumea începe să înţeleagă atît valoarea identitară, cît şi valoarea economică a patrimoniului construit. Din fericire, mulţi dintre noi am circulat în străinătate şi am vizitat zone istorice ale oraşelor, nu autostrăzi suspendate. 
 
Sînteţi de profesie matematician. Cum de vă interesează chestiunile legate de patrimoniul construit? 
 
E o chestiune de identitate. Patrimoniul construit este parte a identităţii mele colective, care îmi este agresată. Lupt ca să îmi apăr identitatea, nu pot, real, fizic, să asist pasiv la această agresiune. Nu vă ascund că, înţelegînd că pe zi ce trece mă ratez ca matematician, am uneori tentaţia să abandonez această identitate, să renunţ la România. Asta însemnînd o ruptură totală, bineînţeles. Sper însă că efortul unei întregi comunităţi care s-a format deja şi luptă pentru patrimoniu să ducă la normalizarea relaţiei cu patrimoniul într-un interval de timp rezonabil. 
 
Nicuşor Dan este preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. În 2012 a candidat pentru postul de primar al Capitalei cu un program axat în mare parte pe protejarea patrimoniului şi pe măsuri ecologice. 
 
a consemnat Matei MARTIN