Cernobîl

Mihail-Valentin CERNEA
Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Cernobîl jpeg

„Cu fiecare minciună pe care o spunem, rămînem datori adevărului. Mai devreme sau mai tîrziu, acea datorie va fi plătită.“ Aceste cuvinte pline de înțelepciune rostite de profesorul Legasov în excepționalul serial HBO Cernobîl oferă, cred, esența catastrofei explorate cu tact și curaj de noua producție. Departe de a fi o recenzie, articolul de față e mai degrabă o meditație provocată de Cernobîl cu privire la ceea ce este, din punctul meu de vedere, cea mai hîdă hibă a oricărui mod intens birocratizat și totalitar de organizare a societății umane: impulsul de neoprit dezvoltat de toți cei subsumați acelei birocrații (nomenclaturi, în cazul sistemelor comuniste) de a face în așa fel încît „să nu apară probleme“. Această mantră proprie oricărui sistem politic corupt generează un fenomen social de dimensiuni enorme – o operațiune generalizată de a ascunde orice gunoi sub preș pentru evitarea cu orice preț a „problemelor“ mai sus menționate. Prin „probleme“ înțeleg orice consecință neplăcută pe termen scurt pentru persoanele implicate: de la un simplu scandal cu șefu’ pînă la închisoare sau, mai bine spus în context, gulag. Constelația de minciuni care se formează în urma acestei operațiuni de cosmetizare a realității este specifică, într-adevăr, națiunilor aflate sub jugul totalitar, dar nu lipsește, din păcate, nici în Vest.

În fapt, ceea ce vedem de-a lungul celor cinci episoade cutremurătoare ale miniseriei este o dezascundere explozivă, la propriu și la figurat, a gunoiului măturat, decade la rînd, sub preșul industriei nucleare sovietice tocmai spre a preveni potențiale „probleme“ cu Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice sau, mai rău, cu KGB-ul. Paradoxal și, într-un anumit sens, tragic, aceste două „organe“ ale poporului sovietic, la rîndul lor, aveau cam același scop: eludarea proverbialelor „probleme“ în relațiile cu competitorii capitaliști.

Chiar și după producerea dezastrului, guvernanța sovietică este mult mai preocupată să țină gunoiul, acum radioactiv, sub același preș, închizînd gura oricărui individ îndeajuns de fraier încît să-și dorească să rezolve adevărata problemă. De asemenea, operatorii centralei nucleare de la Cernobîl nu sînt deloc interesați de efectele pe care accidentul ar putea să le aibă asupra oamenilor nevinovați din jur, ci au o singură misiune: pasarea vinei de la unul la altul. La final, aflăm că pînă și cei prezentați de serial ca eroi au fost complici la cauzele dezastrului, fapt ce confirmă una dintre mărturiile cele mai frapante ale lui Mihail Gorbaciov, anume că disoluția Uniunii Sovietice începe odată cu Cernobîl – bucățile de grafit radioactiv au topit, pînă la urmă, preșul cu totul.

La 33 de ani distanță, sistemele comuniste au colapsat, locul tragediei a fost securizat (de-abia în 2017, de o echipă internațională la cererea Ucrainei independente, printr-o reală minune inginerească), dar fuga disperată de „probleme“ nu a dispărut niciodată din Estul Europei – ea nu are timp de înjumătățire. O vedem, de pildă, în zecile de documente și hîrtii inutile cerute de orice autoritate publică de la noi „ca să nu avem probleme“. O vedem și în reacția stupidă a Kremlinului și a presei sale aservite la succesul serialului Cernobîl: acuze de conspirații împotriva industriei nucleare rusești și dezinformare (deși la baza serialului stau chiar înregistrările și notele lui Legasov și ale altor oameni de știință sovietici) – pe scurt, tot ce și-au dorit creatorii serialului, conform actualilor KGB-iști reșapați în neocapitaliști conservatori, e să-i facă „probleme“ Federației Ruse. Îi contrazic cu dezgust. Tot ce și-au dorit mințile înțelepte din spatele Cernobîl este să ne aducă aminte că adevărul este un recuperator dur și nemilos, iar dobînzile sale sînt, de multe ori, apocaliptice. 

Mihail-Valentin Cernea este doctor în filozofie al Universității din București și asistent universitar la Departamentul de Filozofie și Științe Socioumane, Facultatea de Management, Academia de Studii Economice din București.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.