Cînd nu ne convine, plecăm

Publicat în Dilema Veche nr. 464 din 3-9 ianuarie 2013
Cînd nu ne convine, plecăm jpeg

- argument -

În apropierea multor runde de alegeri din România – mai în glumă, mai în serios, pe plan public s-a pus problema plecării unor oameni din ţară. După alegerile din 20 mai 1990, chiar a început primul val de emigrare postcomunistă. Rezultatul acelor alegeri însoţite de mineriadele violente a determinat plecarea din ţară a unui număr semnificativ de persoane, dezamăgite că Revoluţia n-a dus la o desprindere mai clară de regimul anterior. Ce a ieşit la alegerile din 1992 a consolidat în ochii multora ideea că în România nu veniseră încă vremuri bune. În 2000, românii au avut de ales între Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor, o nouă ocazie de depresie colectivă şi de pierdere a speranţelor pentru cei care-şi doreau o ţară democrată, liberală şi prosperă. În campania electorală se invocase chiar, în mod serios, posibila plecare masivă a tineretului şi a persoanelor inteligente şi competente, în condiţiile în care oricare dintre cei doi ar fi ajuns la putere.

A venit anul 2004, cînd a apărut gluma că, dacă Adrian Năstase cîştigă alegerile, emigrăm cu toţii în Congo. N-a ieşit Năstase, dar România a continuat să fie un rezervor de emigranţi, în special pentru Europa de Vest. În sfîrşit, în timpul crizei politice din vara trecută, am auzit mulţi oameni, chiar trecuţi de vîrsta propice unei asemenea experienţe, că ar vrea să plece, scîrbiţi total de felul în care era condusă ţara şi de politica românească în general. Campania pentru ultimele alegeri parlamentare a fost ceva mai liniştită (poate şi din cauză că nimeni nu aştepta vreo surpriză, cîştigătorul era ca şi cunoscut) şi nu s-au mai prea făcut auzite declaraţii radicale, de genul „dacă iese cutare, eu plec din ţară“. Energia fusese consumată la referendumul din vară. Noi încercăm totuşi să sondăm stadiul în care se află fenomenul emigrării, conştienţi desigur că, de-a lungul ultimilor 23 de ani, acesta n-a fost, de fapt, cauzat în mod direct de factorul politic. Românii au emigrat mai degrabă din motive economice şi în funcţie de oportunităţi. Uşurarea condiţiilor de ieşire din ţară şi de lucru în străinătate, plus formarea unor adevărate reţele de emigrare au contribuit poate cel mai mult la creşterea numărului de emigranţi. Specialiştii au detectat patru valuri de migraţie, de la Revoluţie încoace. Ultimul, care a început cam odată cu intergarea ţării în UE, este şi cel mai complex. Se pare că într-o oarecare măsură se poate vorbi acum despre o migraţie temporară. „Se pare“, pentru că toate studiile sînt făcute în absenţa unor cifre cît de cît exacte. Numărul celor care au plecat sau al celor care s-au întors nu e cunoscut de autorităţile române, ci doar estimat. Tot aşa cum nu e cunoscut numărul căruţelor din România sau cel al persoanelor cu probleme psihice (chiar dacă s-au dus la spital) – după cum, de-a lungul vremii, a observat Dilema veche. Astă-vară nu se mai ştia nici numărul de votanţi. Avem o problemă cu număratul. Făcînd abstracţie de numărul persoanelor, însă, problemele emigrării sînt nenumărate, unele cît se poate de concrete, altele, dificil de contabilizat.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

ceaiuri jpeg
Cele 2 ceaiuri care îți fac tenul de porțelan, ca al japonezelor. Dacă le consumi, vei arăta mereu impecabil
Ceaiul este a doua cea mai populară băutură din întreaga lume, după apa potabilă. Iar această popularitate impresionantă nu se datorează numai gustului său, ci și numeroaselor beneficii pentru sănătate pe care ceaiul le are.
ensemble 619260 1280 jpg
Cât ne costă ignoranța față de artă? „Și totuși la Sibiu se întâmplă asta. Este o situație halucinantă”
În timp ce orașe precum Oradea sau Pitești investesc în consolidarea instituțiilor culturale, în altele, precum Sibiu, artiștii sunt concediați, iar orchestrele reduse la tăcere. Situația atrage reacții puternice din partea managerilor și profesorilor.
Paradontoza paradontita Foto Sunstar gum dms jpg
Gingiile care se retrag pot semnala o problemă gravă - nu le ignora. Alte semne ascunse. Cum să-ți salvezi oasele
Află semnele ascunse ale osteoporozei, cum ar fi gingiile care se retrag, și metode simple de prevenire a pierderii osoase.
rosii pexels jpg
Motivul pentru care roșiile din grădină încep să se înmoaie. Ce trebuie să știi pentru a salva recolta
Este o greșeală destul de comună, însă atunci când nu este depistată la timp, ea va distruge întreaga voastră cultură de roșii. Mai precis, este vorba despre motivul pentru care încep să se înmoaie tomatele din grădină.
Mesajul localnicilor antiturism Foto carribean loopnews com
Coșmarul din vacanță: topul orașelor unde turiștii depășesc localnicii. Recordul: 36 la 1
Află ce orașe ar trebui să eviți vara asta din cauza aglomerației, prețurilor mari și a experiențelor care pot transforma vacanța în coșmar.
baza jos 1 jpg
Refuzată de dentişti din cauza operaţiilor estetice! Cum arată femeia cu cele mai mari buze din lume
Andrea Ivanova (28 de ani), cunoscută drept femeia cu cele mai mari buze din lume, a declarat că doi stomatologi i-au refuzat repararea unui dinte spart din cauza mărimii exagerate a buzelor sale.
Ponturi pentru a evita o vacanță eșuată în perioadele caniculare Colaj
Cum ne ucide canicula: de la insolația fulgerătoare la deshidratarea tăcută. Tahicardie vs. transpirație
Află cum poate deveni canicula mortală: de la insolații fulgerătoare la deshidratare tăcută. Simptome, riscuri și cum te poți proteja.
chelsea fb jpg
Chelsea o distruge pe PSG și e campioana lumii! Umilință totală pentru deținătoarea Ligii Campionilor
Parizienii văd și reversul medaliei, după ce au călcat în picioare tot ce au întâlnit în cale.
Vernisajul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului” la Drents Museum (© Facebook / Raluca Turcan)
Rechizitoriul procurorilor olandezi în cazul jafului aurului dacic: „Probele sunt copleșitoare. Obiectele nu au fost topite”
Procurorii olandezi cred că artefactele din tezaurul dacic furat din muzeul din Drets nu au fost topite și că suspecții le mai dețin. În rechizitoriul prezentat instanței nu se menționează nimic despre un client român care ar fi intenționat să cumpere tezaurul, așa cum a speculat presa olandeză.