Copiii au cuvîntul

Publicat în Dilema Veche nr. 658 din 28 septembrie-5 octombrie 2016
Copiii au cuvîntul jpeg

Am întrebat (cu ajutorul doamnei profesoare Monica Petrescu) cîțiva copii de la Școala Gimnazială „Ion Heliade Radulescu“ ce cred ei despre greierele și furnica din fabula lui La Fontaine și din poezia lui Topîrceanu. Care dintre cele două personaje e preferatul lor și de ce. (I. P.)

Ancuța Mara,  clasa a VI-a B: Autorul ne prezintă două personaje aflate în conflict. Greierul care, în opinia furnicii, a trîndăvit toată vara, se află acum, la venirea toamnei, într-o situație disperată și îi cere acesteia de mîncare, dar furnica îl refuză fără milă.

Cititorul este înclinat, în primul moment, să-i dea dreptate furnicii, care este harnică și care toată vara a muncit pentru ceea ce a agonisit. Ea e muncitoare, dar în același timp egoistă, căci nu a învățat să-i ajute pe cei ce se află la necaz. Ar putea să-i dea greierelui mîncare cu împrumut pentru a-l ajuta să treacă iarna. În plus, dacă privim  greierul ca pe un artist, unul care toată vara a cîntat pentru a aduce bucurie și sunete frumoase în lumea necuvîntătoarelor, este cu atît mai nedrept refuzul furnicii de a‑l ajuta pe bietul cîntăreț.

Dacă La Fontaine ar putea rescrie  fabula, titlul acesteia, într-o variantă modernă, ar putea fi „Greierele superstar și nemiloasa furnică“, iar morala, ușor modificată, ar fi: „Să faci întotdeauna ceea ce îți place, chiar dacă nu vei fi mereu înțeles de ceilalți!“

Anna Chiriță, clasa a VI-a C: Citind poezia „Balada unui greier mic“ de G. Topîrceanu și fabula ,,Greierele și furnica“ de La Fontaine m-am întrebat care dintre cele două personaje îmi place mai mult.

Greierul nu îmi place, deoarece este leneș și, cu toate că regretă, este prea tîrziu pentru el să mai îndrepte ceva, dar îmi e simpatic pentru că știe să se distreze: ,,Petrecuse cu chitara / toată vara“ și este un bun orator: ,,Pe cuvînt de lighioană / voi plăti cinstit, cucoană, / cu dobînzi, cu tot ce vrei!“.

Pe furnică o apreciez fiindcă este harnică – a muncit toată vara –, dar nu îmi place de ea pentru că este zgîrcită și bîrfitoare: ,,Fiindcă nu-mi dă niciodată / Și-apoi umple lumea toată / Că m-am dus și i-am cerut“. Ambele personaje îmi plac și îmi displac în aceeași măsură.

Este bine să fii harnic ca o furnică, dar să te și distrezi precum un greier. Nu este bine să fii leneș precum greierul, și nici bîrfitor și zgîrcit ca furnica.

Dacă ar fi să aleg între cele două personaje, aș vrea să fiu jumătate furnică și jumătate greier: harnică, dar să mă și distrez!

Ioan-David Ene, clasa a VII-a A: După părerea mea, dintre greier și furnică mi se pare mai deosebită furnica, deoarece mie însumi îmi place să fiu harnic precum ea.

În primul rînd, furnica, față de greier, care şi-a pierdut toate zilele și nopţile verii cîntînd, a fost mult mai harnică şi şi‑a pregătit proviziile pentru iarnă. Spre deosebire de greier, care s-a trezit deodată că vine gerul şi că va rămîne flămînd, furnica a fost mai precaută şi s-a pregătit din timp.

În al doilea rînd, pentru furnică este un avantaj că s-a aprovizionat, însă nu‑i prea bine pentru greierul care se roagă de furnică să-l ajute. În această situaţie, furnica are dreptate că nu vrea să împartă munca ei cu altcineva care nu a ajutat-o, așa cum şi eu, atunci cînd am ciocolata mea preferată, nu prea vreau să o împart cu altcineva. Însă trebuie să recunosc că, poate, furnica mai avea provizii în plus şi nu dorea să-l împrumute pe greier, chiar dacă acesta a rugat-o frumos şi nu a încercat să-i fure proviziile. Trebuie să apreciem și calităţile muzicale ale greierului, care a încîntat întreaga natură.

Mai pe scurt, eu cred că furnica are dreptate şi că îi este superioară  greierului, iar acesta trebuia să muncească.

Anastasia Mușetoiu, clasa a VI-a C: Să fiu sinceră, eu l-aş alege pe greier. Nu zic că e bine să stai şi să cînţi toată vara, dar nici ca furnica, să nu faci nimic în afară de muncă. Cîte un pic din fiecare e perfect. Ce ne-am face noi fără artiştii, cîntăreţii şi pictorii de pe străzi, care ne fac să zîmbim cînd trecem pe lîngă ei? Ceea ce nouă ni se pare pierdere de vreme înseamnă inspiraţie, dar şi muncă. Furnicii i-ar prinde bine, după o zi de muncă, şi puţină muzică de la vecinul ei „leneş“.

 Ceea ce m-a întristat foarte mult este felul în care furnica l-a respins pe greiere cînd acesta a cerut mîncare. Îmi aduce aminte de oamenii care trec nepăsători pe lîngă cei care mor de foame şi de frig, fiindcă ceva s-a întîmplat cu ei şi nu îşi pot găsi nimic de muncă. Pînă la urmă, nu se rezumă totul la utilitate, muncă, ci şi la frumuseţe, artă.

Din păcate, furnica îl vede pe greier ca pe un leneş, iar pe sine ca pe cea mai harnică creatură de pe Pămînt. Nu poate să îşi vadă propriile defecte: zgîrcenia, incapacitatea de a aprecia frumosul, indiferenţa faţă de alţii. Bănuiesc că ceilalţi copii ar alege banii şi o viaţă lipsită de culoare, ca a furnicii, dar eu prefer una în care domină arta: literatura, muzica, dansul, actoria, chiar dacă există un risc mare să nu reuşeşti, să ajungi în situaţii la fel ca greierul. Într-adevăr, trebuie să munceşti mult, să înveţi şi să ai voinţă, la fel ca furnica.

Cristiana Prelipcean, clasa a VI-a C: Poezia lui Topîrceanu și fabula de La Fontaine se bazează pe defectele și calitățile celor două personaje. Amîndouă  au atît defecte, cît și calități. 

Furnica are o personalitate harnică, muncitoare și prevăzătoare. Își face provizii pentru iarnă, știind că, altfel, nu ar supraviețui iernii. Dar aceasta are și defecte: furnica a fost zgîrcită cînd greierele a venit în mijlocul iernii să-i ceară ceva de mîncare și l-a refuzat. 

Eu cred că partea bună a greierului este că știe să se distreze, cîntînd și dansînd toată vara. Acesta, desigur, are și defecte. Greierul este leneș. Toată vara a stat la soare și, nefiind la fel de prevăzător ca furnica, nu s-a gîndit la ce va face la iarnă.  

Dacă aș alege între greier și furnică, aș opta pentru furnică, pentru că are o fire vioaie, harnică, muncitoare și prevăzătoare, avînd un singur defect: zgîrcenia. O înțeleg cînd l-a refuzat pe greier, pentru că nu este plăcut să știi că ai muncit toată vara, iar altcineva se va bucura de munca ta.

Anya Grigore, clasa a VII-a A: Greierul se distrează. Vara, în loc să muncească, să adune hrană, stă și cîntă. Furnica, în schimb, se gîndește la viitor și începe să își adune mîncarea din timp.

De furnică îmi place. Este muncitoare, se gîndește la viitor. Nu îmi place că este zgîrcită și nu vrea să împartă. Ar putea să îi dea o șansă greierului și să îi spună că ar trebui să fie mai atent, iar data viitoare să își adune singur mîncare.

La greier îmi place că știe să se distreze. Știe să cînte, în schimb nu se gîndește la viitor. Vrea să îi fie bine pe moment, nu se gîndește în perspectivă.

Toată vara a muncit furnica, îmi dau seama că îi este greu să împartă, dar ar trebui să se pună și în locul greierelui, care nu s-a gîndit din timp să își adune mîncare și ar trebui să îi dea și lui puțin din mîncarea ei. Cred că are măcar puțin în plus. Sper că furnica o să îi dea și greierului puțină mîncare, pentru că altfel nu va putea supraviețui peste iarnă.

Chiar dacă furnica îi va oferi mîncare, greierele trebuie să învețe să își poarte singur de grijă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.