COVID-u’ n-are ce căuta la țară

Publicat în Dilema Veche nr. 844 din 11 - 17 iunie 2020
COVID u’ n are ce căuta la țară jpeg

Lunile astea au fost neobișnuite și complicate. Aș descrie însă lucrurile mai degrabă firești pe care le-am observat, retras într-o zonă rurală. La început am asistat la o înmugurire generală și la galbena explozie a forsițiilor. Apoi am descoperit cum au dat frunzele de leurdă în pădure și pentru prima dată am avut răgazul și dispoziția să mă aplec asupra lor, la propriu și la figurat. Proaspăt smulsă din răcoarea primăvăratică a pădurii, tocată și amestecată cu iaurt, sare și lămîie, respectiva frunză se transformă într-o salată care, pe loc, parcă îți subțiază trupul și-ți înalță spiritul. Cu trecerea săptămînilor, i-am descoperit și iuțirea tot mai accentuată, la fel ca arțagul care însoțește adesea îmbătrînirea omului.  

Au apărut, apoi, coloritul cărnos al lalelelor, semeția feciorelnică a florilor de liliac, desfășurarea sofisticatelor „candelabre” ale glicinei, inflorescența spectaculoasă a paulovniei, profunzimea izului de iasomie, copleșitorul parfum al caprifoiului, senzualitatea mov a clematitelor, nebunia salcîmilor și surpriza primului cîntec de cuc.  Natura a renăscut în ritmul ei treptat și implacabil. Ne-am minunat de apariția peste noapte a florilor de nufăr, printre care am leorpăit cu vîsle leneșe, în căutare de noi canale îndepărtate ale lacului, am urmărit bălăcelile stupide ale vrăbiuțelor și plutirea inutilă a rațelor, ne-am delectat cu trilurile mierlelor și am zîmbit la pornirile și opririle bruște ale corurilor de broaște. Ne-a enervat cîrîitul coțofenelor și ne-a înfiorat țipătul bufnițelor (nu mai vorbesc de unduirea șerpilor). Ne-au amuzat întîlnirile cu cîte un iepure uimit, apărut din aburii matinali ai pădurii, sau cu cîte o căprioră ce ezita să traverseze șoseaua.   

La rîndul lui, cerul a avut de oferit, probabil ca-n fiecare primăvară, un spectacol grandios, cu scenografii diferite de la o zi la alta, cu nori fantastici, vălătuciți și învîrtejiți ca niște vrăjitori uriași, uneori efilați, alteori rubensieni, avînd adesea culori parcă greșite, inventate de un pictor nebun și kitschos, de la diafane nuanțe trandafirii pînă la un  plumburiu intens cu amenințătoare luciri verzui, sau pînă la înspăimîntătoarea împărăție albă, dumnezeiască, a cumulonimbușilor. Un cer care își desfășura griurile succesive spre lumină după cîntatul cocoșilor, pentru ca la sfîrșitul zilei să dăruiască apusuri incendiare înspre pădure.

Am simțit cum se instalează seceta peste plante și pămînturi și am văzut cît de puțin poate conta ploaia. Ne-a mirat persistența vînturilor care anul ăsta parcă s-au contaminat de nebunia mistralului.

Am băgat de seamă rondul regulat al pisicilor din vecini și felul în care o casă se înalță din sporovăiala și chefurile constructorilor. Am tras cu urechea la conversațiile din alte curți, remarcînd tonurile acelea domoale, profund românești, ale celor care au suportat instalarea comunismului, la care s-au adaptat printr-o flexibilitate asemănătoare ramurilor de salcie plîngătoare. O aceeași moliciune a tonului pe care, cu siguranță, o aveau, așa cum comentam cu un prieten, și cei care se duceau la război, naivi și încrezători, blînzi și rezistenți, purtați de soartă și de vremuri în locuri unde trebuia să-și dea viața pentru țară.

Am descoperit palate noi (la propriu), cocioabe pitorești și case prost gîndite. Ne-am amuzat de moșul cu un singur dinte la vedere, care ne-a întrebat dacă nu ne e frică să ieșim cu barca în larg. De ce? „Păi, nu de guvid, dom’le, ci de milițian, care patrulează cu șalupa și nu dă voie.”

Am constatat promptitudinea unor servicii, ca într-o adevărată țară europeană, dar și delăsarea și pervertirea altora, ca într-o adevărată țară fostă comunistă.

Nu m-a mirat nesimțirea față de coronavirus a oamenilor simpli, cărora le-am auzit comentariile în derîdere, prin care marcau superioritatea obișnuințelor și a imunității lor istorice față de tot ce-i nou. Nu merita, adică, să-și bată prea mult ei capul, oameni serioși, cu micul intrus la modă, despre care televizoarele nu mai conteneau a trăncăni.

Rarele escapade prin „focarul” bucureștean mi-au creat impresia unei capitale cenușii de beton, pustie, urîtă, deprimată și deprimantă, iar știrile ascultate regulat, dar rar, n-au făcut decît să-mi dezvăluie vastitatea fără de margini a prostiei omenești.

Foto: flickr.com

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

mobile 2563782 1280 jpg
„Brainrot”, fenomenul periculos care afectează tot mai multe persoane. Ce se întâmplă cu creierul generației TikTok
Tot mai prezent în discursul public și academic, termenul „brainrot”, tradus liber ca „putrezirea creierului”, a depășit granițele glumelor din mediul online și a devenit un fenomen serios de interes global.
sarcina, foto shutterstock jpg
Dieta recomandată de nutriționist femeilor care își doresc să rămână însărcinate. Lista cu alimente care susțin fertilitatea
Alimentația are un rol esențial în fertilitate, iar femeile care își doresc să rămână însărcinate sunt încurajate să consume alimente bogate în nutrienți care susțin echilibrul hormonal și sănătatea sistemului reproducător. Dacă îți dorești să devii mamă, ține cont de recomandările nutriționistului!
Sorin Bochis FB jpg
Cine era bărbatul mort în accidentul aviatic din Orăștie. Acum șapte ani, avionul pilotat de el s-a ciocnit cu un altul
Bărbatul mort în accidentul aviatic produs marți, 15 iulie, în Orăștie, este Sorin Mihail Bochiș, unul dintre cei mai versați piloți din Timișoara, care, în urmă cu șapte ani ,a mai trecut printr-un accident teribil
acba5452 ccb2 4ca2 a604 10eba3932977 jpeg
Ce preferă românii în 2025 pe Litoral. Ce unități de cazare au succes în acest sezon
„Nu doar locația contează, ci și experiența completă a turistului”. Este sintagma după care se conduc cei de la IRI Travel și care i-a transformat în emblema pieței de vacanțe pentru litoralul românesc și bulgăresc. În sezonul de vară 2025 este la modă stațiunea Olimp
foto1 scumpiri copy jpg
Românii se pregătesc pentru valul de scumpiri din august. Produsele care vor suferi majorări importante
Majorarea TVA de la 1 august, dar și a accizei la carburanți, alături de facturile mai mari la energia electrică plătite de agenții economici, vor avea efecte rapide în piață.
titularizare 2025 slatina   foto alina mitran (5) jpg
Înghesuială la titularizare, concursul cu miză incertă. „Sunt în pericol și posturile titularilor” REPORTAJ
Mii de candidați care își doresc să ajungă la catedră, unii pentru prima dată, au susținut marți, 15 iulie 2025, proba scrisă a concursului național de Titularizare. Mulți spun că nu mai văd sensul acestei probe, având în vedere modificările anunțate. „Pentru ce posturi luptăm?!”.
Banner Olga Bălan
Trucurile de frumusețe ale Olgăi Bălan, solista care și-a micșorat sânii din cauze medicale. Ce are zilnic în meniu: „Ajută în stările de epuizare”
Trucurile de frumusețe ale Olgăi Bălan, solista cu cei mai mari sâni naturali din România: „Face tenul mătăsos”. Ce nu-i lipsește zilnic din meniu: „Ajută în stările de epuizare”
518349328 1269780087852588 5754535934552254149 n jpg
Cel mai mare meteorit găsit vreodată intact pe Pământ. Cântărește peste 60 de tone și a fascinat o lume întreagă
La marginea orașului Grootfontein, în nord-estul Namibiei, zace tăcut un colos venit din spațiu. Este Hoba — cel mai mare meteorit descoperit vreodată pe Terra, o relicvă extraterestră de peste 60 de tone, compusă aproape integral din fier și nichel.
la piscină jpeg
Pensiune cu piscină sau ciubăr? Ce aleg românii pe timp de caniculă
În 2025, tot mai mulți români aleg să se răcorească la munte într-un ciubăr rustic, cu apă rece și priveliști spectaculoase. Departe de aglomerația ștrandurilor și de costurile ascunse ale piscinelor, ciubărul devine preferatul românilor, iar prețurile pentru un weekend complet încep de 750 lei.