De ce vă doriţi să obţineţi titlul de Capitală Europeană a Culturii?

Candidatura oraşului Timişoara pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii are la bază un proces intens de consultare a populaţiei şi este construită pentru a răspunde unui număr de cinci probleme identificate la nivelul oraşului: absenţa civismului (sau existenţa lui într-o stare latentă doar), excluziunea socială a grupurilor marginalizate, abandonarea spaţiului public, inexistenţa unui profil internaţional vizibil al oraşului şi lipsa unei viziuni comune asupra dezvoltării oraşului. Rezolvarea acestor probleme va răspunde nevoilor unor categorii şi sectoare diverse (populaţia generală, sectorul cultural, operatorii economici, în special din turism şi industriile creative, grupuri marginalizate, tineri) care, împreună, vor crea un efect de sinergie ce va impulsiona dezvoltarea oraşului şi a regiunii.

Dorim să creăm o platformă comună de dezbateri care să faciliteze regîndirea sistemului în sensul implicării individuale şi colective în problemele culturii şi ale societăţii, acţionînd în scopul măririi bugetului autorităţilor locale destinat activităţilor culturale şi în scopul integrării industriilor creative în strategia economică pe termen lung a oraşului şi a regiunii.

Care e astăzi situaţia infrastructurii culturale?

În Timişoara, infrastructura materială este foarte diversă, în oraş existînd 40 de instituţii culturale, reunind 9 teatre, 7 muzee, 13 biblioteci, 15 galerii de artă, 3 cinematografe şi un amfiteatru în aer liber. Este al doilea oraş din România, după Bucureşti, în ceea ce priveşte numărul locurilor disponibile pentru public (2900). Timişoara are cel mai vast patrimoniu de monumente istorice din România – 14.500 de clădiri de diferite stiluri (baroc, Secession, Art Nouveau, brâncovenesc, precum şi stiluri interbelice), dintre care mai puţin de 10% sînt reabilitate total sau parţial. Acesta este un aspect important, deoarece marea majoritate a instituţiilor culturale îşi au sediul în clădiri de patrimoniu situate în centrul istoric al oraşului.

Timişoara se mîndreşte cu o serie de proiecte culturale de reconversie a clădirilor de patrimoniu. Bastionul Maria Theresia a devenit un spaţiu cultural în care îşi au sediul Muzeul Banatului Timişoara (sediu temporar), Biblioteca Judeţeană Timiş, Asociaţia Timişoara – Capitală Culturală Europeană, Societatea Timişoara, un club de jazz şi o galerie de artă, alături de alte spaţii de divertisment. Din sectorul privat mai putem menţiona Ambasada, un hub cultural ce pune la dispoziţia publicului şi a tinerilor artişti independenţi o cafenea şi un spaţiu în care pot interacţiona liber, Scîrţ, care găzduieşte Muzeul Consumatorului Comunist şi Teatrul independent Auăleu, Castelul Huniazilor, Halele TIMCO şi Cazarma U, ce găzduiesc din cînd în cînd expoziţii de artă contemporană, Sinagoga din zona Cetate, o fostă menajerie imperială, precum şi Sinagoga din cartierul Fabric, care au fost deopotrivă transformate în săli de teatru.

Care sînt zonele/domeniile deficitare?

Problema majoră a Timişoarei este faptul că vastul patrimoniu arhitectural este renovat doar în proporţie de 10% şi nu există un orizont clar pentru cînd se va încheia restaurarea celorlalte clădiri istorice. Apoi, oraşului îi lipseşte o arenă de concerte, dar şi săli de cinematografe.

Ce pondere au industriile culturale & creative în economia oraşului dvs.?

Conform studiului „Importanţa economică a industriilor creative“ realizat de GEA Strategy & Consulting şi menţionat de dilemaveche.ro într-un material semnat de Sabina Drăgoi, industriile culturale şi creative (ICC) reprezintă în România 5,93% din PIB, iar Timișoara este denumită „oraşul gamer-ilor“. Conform aceleiaşi surse, judeţul Timiş completează, alături de judeţele Braşov şi Iaşi, un top 5 al oraşelor creative, fiecare angajînd în jur de 3% din forţa de muncă creativă şi contribuind cu aproximativ 2% din cifra de afaceri la nivel naţional. Ca tipuri de activităţi, în judeţul Timiş prevalează activităţile de editare a jocurilor pe calculator, activităţile bibliotecilor (inclusiv arhive) şi activităţile agenţiilor de ştiri.

Care sînt avantajele, atuurile oraşului dvs. în comparaţie cu celelalte trei aflate în competiţie?

Aşa cum am mai afirmat în alte ocazii, avantajele majore ale Timişoarei sînt europenitatea conferită de trăsăturile ei multi- şi interculturale şi inclusive, integratoare. Este un oraş care absoarbe diversitatea de orice fel cu uşurinţă. Un alt avantaj îl constituie poziţia geografică, Timişoara fiind un important pol euroregional; apoi, viaţa culturală bogată a oraşului. Timişoara este şi oraşul în care a început Revoluţia din 1989 împotriva unui regim totalitar. Aici a existat dintotdeauna un simţ civic foarte dezvoltat şi poate de aceea ideea de a construi candidatura oraşului s-a născut din rîndul societăţii civile.

Cum va arăta, în linii mari, programul cultural al oraşului, în 2021?

Conceptul programului nostru este „Shine your light – Light up your city!“ (Luminează oraşul prin tine!) şi implică un proces al descoperirii de sine şi al transformării sociale ce dă naştere unor noi înţelesuri. Ne dorim ca oamenii să pornească în căutarea luminii lor interioare, să-şi descopere energia civică, generînd implicare şi interes pentru cultură. Programul dedicat anului Capitală Europeană a Culturii este structurat pe cinci paliere, şi anume: Lumină interioară, Privire împărtăşită, Lumină şi întuneric, Lumină peste graniţe şi Peisaje de lumină.

În ce măsură programul propus implică şi alte localităţi din regiune?

În candidatura noastră vom colabora cu Arad, Novi-Sad şi Szeged, dar şi cu alte oraşe din Banat. Festivalul de Jazz de la Gărîna va fi un bun prilej pentru turistul aflat în Timişoara în anul 2021 de a se deplasa în Munţii Banatului pentru o experienţă culturală în mijlocul naturii.

Pregătirile pentru programul „Capitală Europeană a Culturii“ presupun cheltuieli publice importante de la bugetul local. În ce măsură cetăţenii oraşului sînt conştienţi de aceste angajamente?

Asociaţia Timişoara – Capitală Culturală Europeană a fost constituită în anul 2011, iar misiunea sa constantă de-a lungul anilor de pregătire a fost informarea cetăţenilor cu privire la acest program şi la avantajele pe care le va avea oraşul în cazul cîştigării titlului din punct de vedere cultural, economic, turistic, social. În procesul de elaborare a dosarului de candidatură am căutat să menţinem dimensiunea participativă a acestui demers. Astfel, pînă în prezent, la iniţiativa Asociaţiei au fost organizate peste 50 de dezbateri şi întîlniri publice privind candidatura oraşului, prin implicarea în dezvoltarea conceptului şi a programului candidaturii a peste 1100 de artişti, universitari, lideri de opinie, jurnalişti şi specialişti din diverse domenii. Nu în ultimul rînd, în evenimentele de informare şi conştientizare derulate de către Asociaţie au fost implicaţi peste 5000 de cetăţeni, iar în campania „Cultura uneşte comunitatea“ (timisoara2021.ro/campanie/) au participat 153 de instituţii din oraş. Prin urmare, timişorenii sînt, în general, informaţi cu privire la acest demers.

Simona Neumann este director executiv al Asociaţiei Timişoara – Capitala Culturală Europeană.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: wikimedia commons