Cum se cer banii pentru proiecte culturale - cursul scurt -</i>

Tincuţa BALTAG
Publicat în Dilema Veche nr. 281 din 5 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sponsorizarea nu este donaţie şi nu reprezintă un act caritabil; este un act care aduce beneficii ambelor părţi: nu numai sponsorizatului, ci şi sponsorului. În România sponsorizarea este reglementată de Legea 32/1994. Dacă eşti persoană fizică, fondurile îţi vor fi acordate printr-un contract de mecenat care va trebui legalizat la notar. Dacă reprezinţi o organizaţie, atunci se va încheia un contract de sponsorizare. Către ce fel de sponsori să te îndrepţi? Trebuie să cauţi acei sponsori despre care ştii că au mai finanţat proiecte similare în trecut. Nu merge la o companie care are numai programe de CSR (Corporate Social Responsability) în domeniul sănătăţii, dacă proiectul tău este cultural. Caută sponsori cu care să fii mîndru că eşti asociat. "Cine se aseamănă se adună" funcţionează chiar şi în domeniul sponsorizării. Nu căuta persoane condamnate penal sau societăţi implicate în scandaluri. Asigură-te că publicul tău ţintă este şi publicul-ţintă al sponsorului. Dacă ai un proiect pentru bătrîni, nu merge la o companie care vinde blue-jeanşi tinerilor. Ce vor sponsorii? Ca să ai şanse maxime să obţii o sponsorizare, este foarte important să cunoşti "inamicul" şi să ştii care sînt aşteptările lui. Strategia de comunicare se bazează pe conceptul american win-win " ambele părţi trebuie să cîştige din această colaborare. În general, sponsorul vrea: vizibilitate (trebuie să pui logo-ul sponsorului pe toate materialele pe care le vei produce cu ocazia proiectului sau a evenimentului " afişe, broşuri, cărţi etc.); apariţii în ştiri; asocierea cu o cauză nobilă; creşterea încrederii publicului " care va duce ulterior la creşterea vînzărilor. Cum convingi? În primul rînd, trebuie să obţii o întîlnire, iar asta ar putea fi partea cea mai dificilă în tot acest proces de obţinere de fonduri. Trimite o scrisoare de intenţie în care să dai cîteva detalii despre proiect şi în care să soliciţi o întîlnire pentru a oferi mai multe informaţii. Dacă nu primeşti nici un răspuns, insistă. Dacă în sfîrşit ai obţinut o întîlnire, este foarte important să fii punctual şi, mai ales, să mergi pregătit. Trebuie să ai o prezentare profesionistă în care să descrii evenimentul sau proiectul, să arăţi clar care sînt beneficiile sponsorului, să prezinţi bugetul total, iar apoi să prezinţi pachetele de sponsorizare. Dacă ai deja un sponsor confirmat, trebuie să anunţi acest lucru. Unele companii concurente nu vor să apară pe aceleaşi afişe. Este foarte important să ai stabilite deja foarte clar pachetele de sponsorizare (Platinum, Gold, Silver), care să conţină beneficii diferite în funcţie de contribuţie. Subliniază foarte clar care sînt avantajele sponsorului din proiectul respectiv: cîte parteneriate media s-au încheiat, unde or să apară ştirile respective, ce persoane importante sînt invitate la eveniment etc. La sfîrşit, după ce proiectul s-a încheiat deja, trimite colete cu informaţii referitoare la felul în care banii au fost alocaţi, dar şi articolele din ziare în care numele sponsorului a fost menţionat. Greşeli pe care e bine să le eviţi Ai grijă la felul în care eşti îmbrăcat. Sponsorul nu va aprecia un solicitant într-un tricou pe care scrie "sexy thing" sau cu ceva arome de transpiraţie... Cunoaşte-ţi interlocutorul. Nu te adresa din greşeală cu alt nume sau altă companie: s-ar putea să îţi ratezi şansa din start. Fii convingător. Nu poţi să convingi pe cineva să-ţi dea bani dacă tu nu crezi în proiectul respectiv. Cere o sumă exactă. Fă o ofertă precisă. Nu funcţionează niciodată cu "daţi-mi cît consideraţi dvs.". Fii sigur că îţi laşi datele de contact în prezentare. E important ca cel pe care l-ai convins să-ţi dea bani să ştie de unde să te ia. Dacă obţii sponsorizarea, asigură-te că oferi sponsorului tot ceea ce ai promis. După eveniment, trimite o scrisoare de mulţumire şi un dosar care să conţină toate apariţiile în presă. Nu uita că s-ar putea să mai ai nevoie de acest sponsor. Tincuţa Baltag este director general al Fundaţiei "Dinu Patriciu".

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.