1907 – Brâncuşi sculptează Cuminţenia Pămîntului într-o bucată de calcar crinoidal.

1910 – Cuminţenia… este expusă la Muzeul Naţional de Artă al României. Stîrneşte reacţii controversate.

1911 – Gheorghe Romaşcu achiziţionează de la Brâncuşi lucrarea Cuminţenia…

1957 – În vederea unei ample expoziţii retrospective consacrate lui Brâncuşi, guvernul comunist împrumută statuia de la familia Romaşcu. După încheierea expoziţiei nu o mai restituie proprietarilor. S-o fi confiscat – aşa cum s a întîmplat cu multe alte lucrări de artă, pentru a fi trecută în patrimoniul statului? Este foarte posibil. Există însă şi surse care indică achiziţionarea lucrării de către Guvern. Sigur e doar că, şi dacă or fi existat documente, ele sînt astăzi de negăsit.

1998 – sculptura lui Brâncuşi este clasată „tezaur“.

2012 – După un lung proces, moştenitorii familiei Romaşcu obţin retrocedarea lucrării de artă. Statuia este păstrată la Muzeul Naţional Cotroceni.

2014 – Cumințenia… este prezentată într-o expoziţie privată organizată de Artmark: „Showcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive display“. Proprietarii anunţă că vor să vîndă statuia. O primă sumă vehiculată: 20 de milioane de euro. Artmark îi reprezintă pe proprietari în procesul de vînzare. Ministrul Culturii Kelemen Hunor anunţă că statul vrea să facă uz de dreptul de preemţiune şi să achiziţioneze lucrarea. Negocierile trenează.

2016 – Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu reia negocierea cu proprietarii sculpturii şi stabileşte condiţii noi: preţul lucrării, de 11 milioane de euro, va fi suportat de guvern (5 milioane) şi de cetăţeni (6 milioane). Este lansată o campanie de subscripţie publică. Lucrarea lui Brâncuşi este prezentată la Muzeul Băncii Naţionale. Pînă la închiderea Dosarului, prin această campanie, care se va încheia în septembrie, se strînseseră aproximativ 200.000 de ­euro. (M. M.)