De ce femeile parchează prost

Roxana TEŞIU
Publicat în Dilema Veche nr. 91 din 13 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mutaţiile semnalate de cercetători în domeniul familiei moderne sînt multiple arătînd, ca un adevărat barometru, schimbările din societatea românească: tendinţa de amînare a căsătoriei, creşterea numărului familiilor monoparentale, înmulţirea relaţiilor de coabitare, scăderea dramatică a natalităţii, rata ridicată a avorturilor, amînarea deciziei de a avea primul copil, creşterea numărului de copii născuţi în afara căsătoriei. Multe dintre persoanele pe care le întîlnesc şi le cunosc sau nu, sînt părinţi, în jurul a 30-40 de ani. Am întîlnit un astfel de cuplu zilele trecute, cînd am intrat într-un hipermarket din Bucureşti, căutînd o jucărie pentru fetiţa mea de 3 ani. Părinţii erau angajaţi într-o discuţie aprinsă. Băieţelul lor de 4 ani îşi alesese din raftul cu jucării un set de vase de bucătărie, colorat în roz aprins şi nu părea deloc dispus să renunţe la el. Părinţii erau, în mod evident, într-un dezacord total cu opţiunea copilului, aducînd în cele din urmă un argument suprem în susţinerea dezacordului: "Tu nu vezi că ăsta e un raft cu jucării pentru fete? Scrie clar la capătul rîndului!". Într-adevăr, în capătul raionului de jucării sînt afişate două pancarte mari: Jucării pentru fete în dreapta, jucării pentru băieţi în stînga. Această imagine segregată reflectă, într-un mod foarte simplu şi sugestiv, construcţia tradiţională a rolurilor sociale pentru fete şi pentru băieţi, femei şi bărbaţi, în familia românească modernă. Încă din primii ani de viaţă, copiii sînt recipienţi ai stereotipurilor privind rolurile de gen, pe care le primesc de cele mai multe ori, de la ambii părinţi. Părinţii şi familia extinsă, în primii ani de viaţă, apoi şcoala şi anturajul conservă şi întăresc aceste stereotipuri. Studiile de specialitate arată că în familia românească persistă încă aşteptările complementarii de rol, potrivit cărora bărbatul este cel care trebuie să asigure veniturile cele mai importante în casă, iar femeia trebuie să aibă grijă de copii şi de gospodărie (Raluca Popescu, 2002). O anumită schimbare este vizibilă în sondaje în zona declarării preferinţei pentru familia în care bărbatul şi femeia au roluri şi poziţii egale. Cu toate acestea, întrebările referitoare la cine ar trebui să conducă în viaţa publică sau în casă nu au primit răspunsurile potrivite preferinţei afirmate, respectiv, de tipul "nu contează sexul" (Barometrul de gen, 2000). Dacă în ceea ce priveşte afirmaţia "femeia este stăpîna casei", acordul respondenţilor este relativ, în ceea ce priveşte afirmaţia "bărbatul este capul familiei", aproximativ 90% dintre respondenţi - bărbaţi şi femei - sînt de acord cu valoarea ei de adevăr. Aceste răspunsuri sînt susţinute mai departe de faptul că mai mult de jumătate dintre respondenţi, la toate categoriile de vîrstă, consideră că este mai mult datoria femeilor decît a bărbaţilor să se ocupe de treburile casei, după cum este mai mult datoria bărbaţilor decît a femeilor să aducă bani în casă (Barometrul de gen, 2000). Într-un studiu comparativ realizat cu privire la valorile europene în relaţiile de familie (Cosima Rughinis, 2002), datele culese arată că proporţia de români care sînt de părere că taţii pot avea grijă de copii la fel de bine ca şi mamele este cea mai mică, în comparaţie cu celelalte naţiuni analizate (Bulgaria, Ucraina, Polonia, Cehia, Franţa, Germania şi Italia). Aceste date trebuie corelate cu răspunsurile la o altă întrebare importantă, anume aceea privind în ce măsură munca plătită a femeilor dăunează copiilor mici. La această întrebare, proporţia românilor care cred că un copil mic va suferi dacă mama sa lucrează este cea mai scăzută. Ce semnificaţie au aceste răspunsuri? Este limpede faptul că există o apreciere evidentă a simetriei rolurilor femeii şi ale bărbatului, în ceea ce priveşte munca din afara gospodăriei. Simetria însă nu se mai menţine cînd vine vorba de roluri în interiorul gospodăriei. Prin urmare, dacă taţii nu pot îngriji copiii la fel de bine ca şi mamele, care este posibilitatea de a acoperi volumul de muncă domestică, în situaţia în care mama lucrează? Răspunsul este, de cele mai multe ori, unul singur: prin dubla zi de muncă a femeii (Cosima Rughinis, 2002). Dincolo de aceste roluri sociale prestabilite, exemplul cu jucăriile ne dezvăluie, într-un mod simplu, faptul că şi abilităţile cognitive şi motorii ale fetelor şi băieţilor sînt exersate şi dezvoltate într-o anumită direcţie. Studiile de specialitate arată că fetele au abilităţi senzoriale şi de memorare superioare, în timp ce băieţii au abilităţi spaţiale şi de raţionament abstract mult mai bune (Domnica Petrovai, Bogdana Bursuc, 2003). Aceste diferenţe indică nevoi de învăţare diferite şi pot determina avantaje şi dezavantaje pentru fete şi băieţi în cadrul unui proces educaţional rigid, tradiţional, care este construit pe ipoteza prezervării lor. Dacă o fată va fi, într-o mare măsură, încurajată să dezvolte intens acele abilităţi în care ea excelează oricum, nefiindu-i stimulate abilităţile pe care are nevoie să le dezvolte (cum sînt, de pildă, abilităţile de orientare şi relaţionare spaţială), ea nu va putea îndeplini cu uşurinţă operaţiuni considerate ca fiind apanajul băieţilor. Nici nu trebuie, de aceea, să ne mirăm că femeile nu parchează bine maşinile.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.