Democraţie digitală?

Publicat în Dilema Veche nr. 662 din 27 octombrie - 2 noiembrie 2016
Democraţie digitală? jpeg

Orice politician își poate ataca adversarul politic etichetîndu-l „populist“, îi poate critica programul de guvernare sau politicile numindu-le „populiste“. În limbaj comun, populistul e politicianul care face promisiuni populare, mincinosul, demogogul. Populismul este retorică politică sau strategie electorală, iar în științele politice e și o ideologie.

Populismul împrumută hainele democrației și e adeseori confundat cu ideologia democratică, dar este antidemocratic. Confuzia își are originea în faptul că atît democrația, cît și populismul se revendică de la popor. Demos kratos, definiția etimologică a democrației, este „puterea poporului“. Dar operarea în limitele definiției etimologice permite atacuri la adresa practicii regimului democratic: în Teoria reinterpretată a democrației, Giovanni Sartori observă că democrației i se poate reproșa că în realitate nu e putere a poporului, ci e un sistem de guvernare a majorității. Iar pentru ca guvernarea majorității să se exercite cu respectul minorității e nevoie de instituții și proceduri. Adică de un sistem de norme, legi, reguli constituționale. Democrația modernă se definește prin stat de drept, rule of law, separația puterilor, printr o Constituție care apără drepturi fundamentale, prin independența Justiției, prin depolitizarea administrației publice, prin alegeri libere periodice prin care puterea este disputată, iar cîștigarea puterii prin vot este imprevizibilă.

În opoziție, populiștii cred că puterea politică nu trebuie disputată, pentru că ea aparține poporului, iar ei reprezintă vocea poporului. Principiul suveranității populare este comun democrației și populismului, dar pentru populiști puterea nu poate fi disputată și, prin urmare, sînt inutile instituțiile intermediare reprezentative, Parlamentul sau partidele, oricum corupte. Este suficient să iasă lumea la protest, să se pronunțe strada sau să se organizeze un referendum popular. Democrația directă este întotdeauna preferată de populiști în locul democrației reprezentative constituționale.

Populiștii susțin că sistemul democrației parlamentare trebuie înlocuit cu formele democrației directe în care voința poporului se exprimă prin referendum, în stradă prin proteste sau prin participarea online pe rețele sociale ca „democrație digitală“ sau electronică. Pentru populiști, democrația reprezentativă a eșuat din cauza sistemului de instituții corupte (politice, religioase, financiare, adică partide politice, Parlament, BOR, instituții UE, CE, BM, FMI etc.) de care trebuie să ne dispensăm. Noi versus ei, noi împotriva lor înseamnă poporul pur împotriva elitei corupte.

Populismul se manifestă prin cîteva caracteristici: un lider charismatic care pretinde că întrupează voința populară sau vocea străzii, suveranitatea populară care se exercită prin democrația directă, fără instituții reprezentative, iluzia omogenității poporului.

Cele mai recente alegeri europarlamentare, apropiatele alegeri din SUA, cele la nivel național sau local din ultimii ani au arătat că populismul nu e o ideologie depășită, ba se află pe un trend crescător, cîștigînd noi alegători: populiștii de stînga, Podemos cu Pablo Iglesias Turrión în Spania, Stînga Unită din Slovenia, Syriza cu Alexis Tsipras în Grecia, populiștii de dreapta, Marine Le Pen – Frontul Național în Franța, Beppe Grillo – Mișcarea de cinci Stele în Italia, Nigel Farage – UKIP în Marea Britanie, Partidul Libertății din Olanda, Partidul Poporului Danez, Jobbik în Ungaria etc. Explicabil, în măsura în care partidele mainstream dezamăgesc în administrarea crizei economice sau a refugiaților, corupția domină peisajul politic, parlamentarismul și instituțiile reprezentării sînt ultrabirocratice, iar moderații iau uneori măsuri împotriva curentului popular.

România nu face excepție. Partidele mari (PSD, PDL) au împrumutat permanent din retorica populistă: fie au lansat mesaje anti-Parlament și antipartide (Băsescu), fie au jucat pe cartea naționalismului etnic și pe mîndria de a fi român (Ponta). Populismul tradițional se manifestă și în discursul formațiunilor desprinse din partidele mari: PMP din fostul PDL, PRU din PSD, ALDE din PNL, concentrate pe discreditarea instituțiilor europene sau a organismelor reprezentative în lupta anticorupție sau a persoanelor care conduc instituții ca DNA, ANI, CE, UE.

Neopopulismul sau populismul noilor partide intrate recent în joc, de la conservatorii M10 la ANR – extrema dreapta etnocentristă a lui Marian Munteanu –, se manifestă ca discurs și ideologie antisistem. Clotilde Armand și USR se exprimă radical împotriva sistemului. Deși liderul Nicușor Dan a revenit asupra unor articole în care se pronunța „împotriva comportamentului homosexual în public care i-ar afecta valorile tradiționale“, USR evită teme ideologic sensibile care ar putea diviza, propagînd doctrina -catch-all a luptei antisistem și antipartide care să integreze electori atît cu valori progresiste, cît și conservatoare.

Lupta antisistem are justificări autohtoniste (M10, ANR) sau reformist-progresiste (recent dispăruta Mișcarea Verzilor a lui Cernea). Neopopuliștii sînt antisistem, antipolitică, antipartide și preferă sintagme precum Mișcare sau Uniune pentru a evita orice asociere cu ideea de partid. Spre deosebire de populiștii tradiționali (Berlusconi în Italia, Vadim Tudor în România), care folosesc mijloace tradiționale de comunicare (presă scrisă sau televiziunea), unii neopopuliști se exprimă mai eficient în mediul online. De exemplu, fostul actor de comedie Beppe Grillo a fondat Movimento Cinque Stelle pe baza blog-ului său, la fel cum Cernea a pus bazele Mișcării Verzilor pe rețele sociale. Neopopuliștii care au mai puțin acces la televiziune transmit masiv mesaje pe Internet: Cernea, M10, USB integrează în strategia lor de comunicare new media, social media, blogosfera.

Acești new-populiști se revendică de la „partidul Facebook“ despre care unii lideri PSD regretau în 2014 că nu îl pot încorpora în rîndurile partidului lor, reclamînd astfel o altă abordare a comunicării online. Dependent de new media pentru a-și consolida comunitatea de suporteri, new-populistul stimulează pe Facebook, pe blog-uri un electorat în general agresiv, radicalizat, incapabil de dialog și intolerant față de oricine ar susține calea moderată sau altă cale.

Consecința retoricii neopopuliste este neîncrederea în instituțiile și mecanismele democratice și o alunecare spre soluții mesianice, dar nu de natură religioasă, ci de natură științifică, tehnocrată. Se naște un anumit tip de tehno-populism, specific new-populismului, de tip catch-all, unde tehnocrații neatinși de clientelismul partidelor sînt Salvatorii României contemporane.

Entuziasmul unor lideri de opinie sau cercetători pentru democrația digitală ca formă a democrației directe se caracterizează printr-un optimism exacerbat cu privire la interacțiunea user-ilor care ar conduce, în viziunea lor, la mai multă participare civică, la implicarea cetățenească în treburile publice ale cetății sau în cauzele sociale. Nu e nici o îndoială că democrația este astăzi în criză și că nemulțumește un public tot mai exigent. Tot mai multe voci reclamă faptul că democrația reprezentativă ar trebui înlocuită cu forme „superioare“ de guvernare, ca democrația directă, digitală, deliberativă, colaborativă. Dar cînd vorbesc despre „democrație digitală“, entuziaștii 2.0 vorbesc – fără să conștientizeze uneori – tot despre democrație reprezentativă, adică despre un sistem cu reprezentanți care își alocă din timpul și resursele lor pentru a rezolva probleme publice folosind Internetul.

Oare nu cumva faptul că avem prea puțină democrație reprezentativă în practică ne face să reproșăm sistemului modul în care funcționează? Democrația reprezentativă există prea puțin pentru că cei mai mulți politicieni nu reușesc să reprezinte interesele populare, iar outsider-ilor li se blochează accesul la competiția politică prin liste de susținere cu număr mare de semnături. Așa se explică slaba participare și abstenționismul, pentru că oamenii simpli cred că politica nu se adresează problemelor lor. De fapt, democrația modernă are nevoie de mai multă reprezentativitate, de partide noi și de politicieni profesioniști în rîndul formațiunilor mainstream care să reprezinte cît mai multe dintre interesele din societate. Cîtă vreme cetățenii nu se simt reprezentați de actualii politicieni, neopopulismul va prolifera. 

Antonio Momoc este conferențiar univ., specialist în comunicare. Cea mai recentă carte: Comunicarea 2.0, New media, participare și populism, Adenium, 2014.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

adrian hadean foto inquam photos
Chef celebru, revoltat după blocarea conturilor: „Cât îmi ia să mut conturile în Cipru, cu prăvălii cu tot?”
Cunoscutul chef Adi Hădean s-a trezit cu conturile poprite de administrația fiscală Cluj pentru contribuții la sănătate, în condițiile în care le s-a mutat la București de 5 ani. Chiar dacă a plătit restanțele, conturile nu i-au fost deblocate.
ballpoint pen 1743869 1280 jpg
Cu ce să scoți petele de pix de pe haine. Soluția ingenioasă preparată doar din 3 ingrediente
Petele de pix sunt, fără îndoială, unele dintre cele mai încăpățânate probleme cu care ne confruntăm în gospodărie. Fie că este vorba de un tricou alb, o cămașă elegantă sau uniforma copilului, cerneala pare imposibil de scos. Însă există o soluție eficientă, preparată doar din trei ingrediente.
Urs la Bâlea Cascadă, pe Transfîgărășan Video Daniel Guță ADEVĂRUL mp4 thumbnail png
Cât de utile sunt sprayurile pentru urși pe munte. „Sunt puține șanse să fii nevoit să le folosești”
Urșii sunt considerați animale solitare și timide, însă întâlnirile cu ei pot cauza probleme amatorilor de drumeții pe munte. Numeroși români au povestit cum au fost ajutați de sprayurile pentru urși în astfel de momente.
donald trump jpg
Cum intenționează Trump să încheie războiul din Ucraina: „Lumea nu a mai văzut așa ceva. Cu asta se termină”
O inițiativă legislativă propusă în Senatul SUA, care pare să aibă undă verde de la Donald Trump, poate schimba soarta războiului din Ucraina, susține expertul în securitate Iulia Joja. Proiectul ar împiedica refacerea arsenalului militar al Rusiei pe termen lung.
Matka indiană vs ulciorul românesc tradiții similare separate în timp și spațiu Colaj DMS
Frigiderul fără curent: trucul vechi de mii de ani, revenit în tendințe pentru a răcori România în era încălzirii globale
Descoperă frigiderul fără curent — matka indiană și ulciorul românesc, soluții naturale și tradiționale care păstrează apa rece în zilele caniculare, perfect adaptate provocărilor climatice actuale.
La birou foto freepik com jpg
Sporul de femeie, desființat cu umor de români: „Măcar așa o să fie femeia mai apreciată!”
Sporurile prin care numeroși angajați în sistemul bugetar au putut beneficia de venituri mari ridicate au stârnit controverse în ultimele săptămâni, în contextul măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul României. Unele, ca „sporul de femeie”, i-au uluit pe români.
toxiinfectie alimentara jpg
Ce alimente ne pot îmbolnăvi vara. Avertismentul medicului Mihai Musa
Sezonul cald este asociat adesea cu relaxare, vacanțe și mese în aer liber, însă din punct de vedere medical, această perioadă vine și cu o creștere semnificativă a incidenței afecțiunilor digestive.
caravana sanatatea vine la tine 2025   sursa foto APCR (8)5 JPG
Criza diabetului nediagnosticat în mediul rural: avertismentul medicilor despre anii grei ce urmează
Diabetul, hipertensiunea, colesterolul mare și obezitatea sunt probleme de sănătate pe care oamenii de la sat „le duc pe picioare” fără ca măcar să știe de ele. Situația va fi și mai gravă în viitor, atrag atenția specialiștii.
jucator tenis, foto shutterstock jpg
De ce jucătorii de tenis încă poartă alb la Wimbledon. Sportivii care au căzut „victime” ale acestei reguli stricte
Codul vestimentar alb și imaculat al jucătorilor de tenis a devenit un element definitoriu al acestui sport. Majoritatea turneelor importante au renunțat între timp la această regulă strictă, însă Wimbledon, primul dintre ele, a rămas fidel tradiției. De ce?