Despre istorie şi trecut

Publicat în Dilema Veche nr. 729 din 8-14 februarie 2018
Despre istorie şi trecut jpeg

Într-o scrisoare adresată lui Vasile Alecsandri, Ion Ghica, om politic cunoscut şi scriitor excepţional, rememorează trecutul neamului său prin vorbele Elencăi Dudescu, mătuşa cu „sipeturile pline cu sinéturi“: „Vino să te sărut, evghenísul mamei, că eu cînd mă gîndesc la evghnía familiei noastre, uite îmi vine ameţială. Noi cu toţi boierii cei mari sîntem rude, şi cu Cîndeştii, şi cu Bărcăneştii, şi cu Cîmpinenii, şi cu Filipeştii, şi cu Cantemireştii, şi chiar cu Maria Tereza“. Într-o singură frază, bătrîna cucoană rezumă istoria unor importante neamuri boiereşti de-a lungul mai multor veacuri. Cu Elenca Dudescu şi Ion Ghica ne aflăm în secolul al XIX-lea, un secol atît de obsedat de trecut şi de istorie. Acum, marile familii boiereşti încep să scotocească prin sipete după sineturi, desenînd arbori genealogici ce prind între ramurile lor marile personalităţile ale istoriei. Dudeştii visează la Maria Tereza, Văcăreştii se coboară pînă la Negru vodă, Sturdzeştii şi-l arogă pe Vlad Dracul, se leagă de conţii Turzo, şi lista rămîne deschisă. Pentru astfel de construcţii genealogice şi identitare, boierii fac recurs la istorie, cercetînd amănunţit arhivele familiilor, alergînd după diplome şi dovezi, investind bani şi energie, scuturînd bine trecutul de orice informaţie. Unii reuşesc să se aleagă cu o carte a familiei, alţii şi o construiesc pe nisipurile mişcătoare ale trecutului îndepărtat, ascuns în negura istoriei. De pildă, Elena, născută Ghica şi căsătorită cu Alecu Sturdza, s-a străduit să demonstreze tuturor descendența familiei din rîndul marilor domni ai ţărilor române, coborîndu-se pînă la Vlad Dracul, şi înrudindu-se cu conţii Turzo, de origine maghiară. N-a precupeţit nici un efort uman şi financiar, alcătuind comisii, alergînd la curtea de la Viena pentru a valida fabuloasa şi falsa genealogie. Dar dacă în Moldova lucrurile au mers bine, şi chiar Mihai vodă Sturdza s-a lăsat păcălit de autenticitatea zapisului ce lega neamul Sturdzeştilor de Vlad vodă Dracul, dacă Adunarea Obştească validează un fals fără să bănuiască nimic, dat fiind că arhivele, la vremurile acelea, se aflau atît de departe, la Viena cucoana dă piept cu o realitate documentară care îi spulberă orice fum. Turzo n-ajunsese să-i cunoască pe Sturdzeşti nicioadată. Şi, totuşi, cucoana nu se dă bătută, semnînd pînă la moarte Elena Sturdza-Turzo. De altminteri, în saloanele ei se ţes intrigile politice şi se întîlnesc opozanţii Puterii.

Tot acum, Ştefan cel Mare este scos de prin cotloanele istoriei; oameni politici, istorici, pictori, oameni de litere pun temelia unui mit. Postelnicul Manolache Drăghici, cel pe care îl cunoaşteţi pentru Reţetele cercate, scrie în cronica sa, Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani, următoarele: „s-au pierdut gloria şi fericirea Moldovei, măcinîndu-se puţin cîte puţin de zavistii, de cînd au murit Ştefan cel Mare“. Mitul unui epoci de aur a Moldovei în domnia lui Ştefan cel Mare este propagat cu maximă intensitate pe vremea lui Mihail vodă Sturdza (1834 1849), care avea nevoie să se identifice cu o figură legendară a istoriei. Gheorghe Asachi regizează din umbră imaginea domnului „erou“, oferind mici povestioare, poezii, legende, tablouri despre „eroul“ care ar fi adus belşug şi pace, aşa cum promitea să aducă şi noul domnitor Mihail Sturdza. Ştefan cel Mare nu este ales întîmplător de domnul ce se vedea salvatorul Moldovei regulamentare; cunoscut în rîndul poporului, ctitor de biserici şi „temerar“ apărător al creştinilor, Ştefan cel Mare este invocat în contextul unei nevoi acute de pacificare socială. Bineînţeles că informaţia istorică este lacunară, că din istorie au fost reţinute doar acele informaţii care serveau construirii mitului, că portretul domnului a fost „recompus“ pentru a servi unui scop.

Acelaşi lucru se va întîmpla cu un alt „mare“ domn, dar de data aceasta în Ţara Românească, unde Nicolae Bălcescu lucreză la idea unirii, recompunînd mitul lui Mihai Viteazul, un foarte talentat strateg şi militar plecat la război din nevoia de a-şi hrăni armata de mercenari. Cum am spus, secolul al XIX-lea are acută nevoie de astfel de trimiteri la istorie pentru a construi şi legitima naţiunea.

Dar ce se întîmplă oare într-o epocă mai veche? Îşi cunosc românii istoria? Nici mai mult, nici mai puţin decît alte alţii. Cea mai simplă formă de cunoaştere are loc cu ajutorul legendelor şi poeziilor populare prin intermediul cărora circulă o serie de povestioare despre domni şi faptele lor de vitejie, despre moartea lor eroică (cum este cazul lui Constantin Brâncoveanu sau Grigore Ghica III), despre haiduci sau boieri mărinimoşi şi iubitori de ţară. De cele mai multe ori, aceste figuri sînt evocate grandios, golite de orice informaţie istorică, aşa cum ar trebui să fie, de altminteri.

Am în minte doar legendele mirifice cu haiducii generoşi împărţind prăzile furate de la cei bogaţi celor săraci. În absenţa unei analize temeinice (ca să nu mă folosesc de termenul „istorie“) asupra acestui fenomen, credem şi astăzi în această legendă atît de frumoasă; realitatea însă (sau istoria) este cu totul diferită; haiducii trecutului furau şi de la bogaţi, şi de la săraci, şi împărţeau prada doar cu aceia care le erau „complici“, construind pe drumul tîlhăriilor o reţea care să le asigure reuşita acţiunilor viitoare. Documentele arată că pradă acestor tîlhării cad deseori şi cei săraci, aflaţi din întîmplările sorţii pe drumurile lor, astfel încît avutul lor este furat, membrii familiilor schingiuiţi, femeile violate etc. „Tata era boiernaşi pus asupra aurarilor, de strîngea birul, cîte 1 dramu auru nelucratu. Hoţii din Olt l au păzitu, toamna cînd au dusu biru. Jianu cu tovarăşii lui, hoţul cel mari, l-au omorîtu şi au luatu o pereche de dăsagi cu auru. Mama s-au bolnăvit şi au muritu“, rememoreză Păuna destinul tragic care a lăsat-o orfană la doar 10 ani. Autorul este cunoscutul haiduc Iancu Jianu, descris romantic şi afectiv de către Ion Ghica. Povestea Păunei a rămas ascunsă printre multe alte hîrtii ale trecutului. Chipul „blajinului“ Jianu, salvat de la spînzurătoare de o fecioară, a făcut „istorie“. Aşadar, altele trebuie să fi fost mecanismele care să-i fi făcut pe cei săraci şi ticăloşi (cu sensul epocii, de sărmani) să creadă în figura haiducului „salvator“, să-i deschidă larg uşa casei, să-l ascundă de autorităţi, să-l hrănească şi mai ales să-l ajute în ascensiunea sa, propagîndu-i mitul.

Istoria şi trecutul sînt idealizate prin această formă de cunoaştere primară. Nicăieri nu poate fi mai bine decît într-un trecut pe care nu-l cunoşti. „Ştefan-vodă cel Bun multe războaie au bătut. Şi aşa se aude din oamenii vechi şi bătrîni, că, cîte războaie au bătut, atîtea mănăstiri cu biserici au făcut“, scrie Ioan Neculce în cunoscuta O samă de cuvinte. Depozitarii trecutului sînt „oamenii vechi şi bătrîni“ şi aşa va fi pînă tîrziu în societatea românească, încă majoritar analfabetă la sfîrşitul Primului Război Mondial. Istoriile lor despre trecut trebuie să fi fost urmate de o „morală“, de o „învăţătură“ care să fi captat atenţia auditoriului. În acelaşi timp, poveştile despre trecut trebuiau să transmită un conţinut simplu, atrăgător, uşor de înţeles pentru cît mai mulţi. Cam tot aşa funcţionează cunoaşterea trecutului şi scrierea istoriei şi astăzi: avem încă o istorie dominată de mituri frumoase şi de eroi generoşi. Bineînţeles că s-au făcut progrese în cercetarea trecutului, dar stăm atît de prost la „diseminarea“ acestei cercetări şi mai ales nu sîntem (încă?) pregătiţi să acceptăm că poate fi şi altfel decît o regăsim în manualele clişeelor de tot felul. Cîtă indignare a stîrnit filmul Aferim!, care nu este, pînă la urmă, decît o altă poveste despre trecut.

Continuăm să ne căinăm soarta cu versurile populare de pe la 1770, cu „Săracă Ţară Românească / Cine întîiu să te jălească“, şi ne îmbărbătăm amarnic gîndind ce fapte de vitejie am fi putut face noi, românii, dacă istoria şi geografia nu ne-ar fi aşezat la răscrucea imperiilor. 

Constanța Vintilă-Ghițulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească, 1750-1860, Editura Humanitas, 2015.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Schiţă bloc nou
Cât trebuie să câștigi, în funcție de oraș, pentru a-ți permite un apartament nou după creșterea TVA
Creșterea TVA pentru locuințele noi achiziționate după data de 1 august va crește considerabil și nivelul veniturilor necesare contractării unui credit ipotecar, potrivit calculelor „Adevărul”.
image png
Radu Vâlcan a urmărit debutul sezonului 9 Insula Iubirii înconjurat de „puicuțe”: „Am puțină treabă...”
Ziua de ieri, 21 iulie 2025, a fost una plină de emoții pentru fanii show-ului de la Antena 1, Insula Iubirii. Nu doar telespectatorii au așteptat cu sufletul la gură primul episod al sezonului 9, ci și Radu Vâlcan, prezentatorul și moderatorul emisiunii. Unde se afla acesta în urmă cu doar câteva o
ozzy osbourne FOTO Facebook jpg
Mai multe trupe aduc omagii după moartea lui Ozzy Osbourne. UB40: „Nu doar că ai modelat o cultură, ci ai și definit-o”
După vestea tragică privind moartea lui Ozzy Osbourne, trupa Black Sabbath, fondată de artist, a publicat mesajul „Ozzy Forever” (Ozzy pentru totdeauna).
image png
Cele două zodii își clarifică relația cu partenerii de viață. Adevărul iese la suprafață în scurt timp!
A venit clipa ca două zodii ale horoscopului european să aibă parte de momente decisive pentru a clarifica relația de cuplu în care se află. Sub influența unor aspecte astrale puternice, adevărul iese la suprafață, iar discuțiile devin mai clare ca niciodată. Vezi dacă și tu te regăsești în cele dou
sobolan cambodgia mine TBT Foto AP News webp
Șobolani antrenați pentru depistarea minelor terestre. Dresor: „Suntem ca o familie”
Șobolani uriași de până la 1,5 kg sunt dresați și folosiți în prima linie pentru depistarea minelor terestre, localnicii spunând că au un miros extrem de dezvoltat și nu au ratat nicio mină până acum.
INSTANT GRINDEANU PSD INTERIMAR 011INQUAM Photos Malina Norocea jpg
Primarii PSD au sărit la gâtul lui Grindeanu: „De ce n-am luat noi Ministerul Dezvoltării?”. Baronii locali amenință că trec la AUR| SURSE
Sute de primari PSD s-au revoltat după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că taie fondurile din programul Anghel Saligny, dedicat dezvoltării locale. Edilii PSD i-au reproșat lui Sorin Grindeanu că nu a revendicat Ministerul Dezvoltării la negocierile pentru formarea guvernului.
radu miruta foto facebook jpg
Ministrul Economiei sugerează că Grindeanu ar fi preocupat de prezența consilierilor din privat la Guvern din motive de „auto-protecție”
Radu Miruță, ministrul Economiei, a declarat marți, 22 iulie, că declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, privitor la grupul de consilieri din privat de la Guvern vine fie dintr-o preocupare de a proteja companiile astea de stat, fie de auto-protecție.
radunovic jpg
Liga Campionilor, turul doi preliminar: Shkendija - FCSB 1-0. Campioana României pleacă răpusă de la Skopje și tremură pentru calificare
FCSB continuă rezultatele slabe în Europa, după umilința din Andorra a urmat eșecul din Macedonia de Nord.
litoral jpg
Litoralul românesc, lovit de o furtună puternică! Plaja din Eforie Sud a fost spulberată de valuri de nisip și vânt
Turiștii de pe litoralul românesc au fost martorii unui fenomen meteo extrem de neplăcut. Astăzi, 22 iulie 2025, pe plaja din Eforie Sud, s-a iscat o furtună de nisip provocată de vântul care a bătut cu intensitate. Particulele fine de nisip ridicate în aer au făcut dificile vizibilitatea și șederea