„Asistăm la o criză de leadership a partidelor social-democrate din statele membre ale Uniunii Europene, avînd în vedere faptul că, din punctul de vedere al aspirațiilor, al așteptărilor, social-democrația își găsește un loc foarte extins la nivelul cetățenilor europeni“, e de părere Vasile Pușcaș, fostul negociator-șef al aderării României la UE. Diplomat, profesor universitar și fost membru al Parlamentului European (afiliat grupului socialist), Vasile Pușcaș susține că, în contextul crizei economice, „liderii social-democrați din statele membre nu au venit cu răspunsuri și politice, și manageriale, care să aducă social-democrația la locul normal solicitat cu cetățenii, în același timp cu celelalte partide politice din UE“.
Ați spune că formațiunile social-democrate europene s-au îndepărtat în ultimii ani de electoratul tradițional, mai ales în contextul crizei economice și financiare?
Și în contextul crizei, dar și în contextul evoluțiilor Uniunii Europene și, nu în ultimul rînd, în contextul unui nou tip de comunicare politică ce se derulează astăzi în spațiul european și în tot spațiul global, mă refer la social media, care ar fi creat posibilitatea unei mai largi împărtășiri a valorilor social-democratice și nu cred că a fost folosit acest nou context de comunicare politică în statele membre și în social-democrația contemporană.
Cum se pot adapta partidele social-democrate europene la un context politic în care formațiuni populiste, antieuropene, antisistem cîștigă teren? Cu ce poate veni diferit social-democrația europeană, cum se poate reinventa?
În primul rînd, ar trebui să pornească de la valorile fundamentale, cele legate de social. Vedem că aspirațiile sociale sînt foarte mari, dar în același timp foarte diferite față de acum un deceniu. Pe de altă parte, este clar că Europa socială a devenit mai degrabă un slogan pe care liderii europeni și europarlamentarii l au folosit în campaniile pentru alegerile în Parlamentul European, dar aproape a dispărut din punctul de vedere al politicilor europene. Am văzut foarte clar că, spre exemplu, în timpul crizei, liderii politici, inclusiv cei social-democrați, veneau mai degrabă cu un discurs timid referitor la Europa socială și erau mult mai preocupați de Europa corporațiilor, de Europa pieței, de Europa schimburilor și așa mai departe. Cred că a fost o inadecvare și o inabilitate a discursului social-democrat de a intra în tonalitate, pe de o parte cu așteptările contemporane, dar pe de altă parte de a crea o altă viziune despre social, pentru că astăzi socialul se manifestă într-un cu totul alt mod.
Credeți că social-democrația europeană nu are destule resurse intelectuale pentru a se reforma?
Aș zice că după anii ’90 și 2000, cînd social-democrația era de tip sindicalist, în ghilimele vorbind „sindicalist“, a părăsit practic ceea ce este foarte important și a fost o componentă de bază a doctrinei și ideologiei și politicii, o anumită abordare dinspre componenta intelectuală. Vorba lui Glucksmann, nu prea mai avem în ultimul deceniu o abordare a intelectualilor, o implicare a intelectualilor, atît în formulările noilor concepte, noilor aspecte doctrinare, dar și în formularea discursului politic și, de ce nu, în leadership, avînd în vedere faptul că, astăzi, social-democrația se adresează într-un cu totul alt fel și spre o altă componentă, să spunem socio-economică, decît cea din urmă cu două decenii. Aceste lucruri se văd cît se poate de clar în lipsa viziunilor foarte coerente și asumate la nivel european sau foarte clar la nivelul statelor membre. Poate exceptînd zona nordică, ce are o foarte-foarte bogată tradiție, dar și acolo sînt anumite puncte de criză doctrinară și politică, s-a văzut în ultimii ani. În rest, cred eu că aceste nou elaborate, intelectuale, conceptuale doctrine aproape lipsesc cu desăvîrșire.
a consemnat Cosmin RUSCIOR
Foto: adevarul.ro
