Există situații în care adulterul poate să nu fie imoral?

Toni GIBEA
Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Există situații în care adulterul poate să nu fie imoral? jpeg

V-aţi întrebat vreodată dacă relaţia de căsătorie care nu interzice adulterul, de tipul celei dintre Claire şi Frank, din cunoscutul serial House of Cards, este neapărat imorală? De cele mai multe ori ne justificăm aversiunea pe care o avem faţă de adulter pe baza unor sentimente, de repulsie sau frică, pe baza faptului că textele de autoritate, precum Noul Testament, îl interzic explicit, sau pentru că, în viziunea noastră, adulterul înseamnă o încălcare a unei anumite orînduiri.

Miza unei discuţii pe această temă este de a testa dacă viziunea tradiţională asupra căsătoriei mai poate fi valabilă şi în zilele noastre. Cu „instrumentele“ specifice eticii aplicate, printre care formularea de argumente şi distincţii, putem să ne formăm o opinie argumentată, fără a recurge la texte de autoritate sau la intuiţii. Este foarte important să distingem între două viziuni diferite asupra căsătoriei şi să vedem cam ce loc ar ocupa adulterul în fiecare. Potrivit viziunii contractualiste, căsătoria este un fel de întocmire a unui contract între două sau mai multe persoane, iar adulterul reprezintă o încălcare a unui termen al contractului. Din perspectiva viziunii instituţionale, căsătoria este o instituţie care are în componenţa sa o mulţime de obligaţii, scopul lor fiind acela de a soluţiona diferite probleme.

Din perspectiva contractualistă, imoralitatea acţiunii lui Frank sau Claire, cînd întreţin relaţii sexuale cu alte persoane, ţine de faptul că se încalcă un termen al contractului. Înainte de a judeca în acest fel o atare situaţie, să nu uităm că, în general, aceste contracte diferă de la o cultură la alta. De exemplu, în cazul culturilor unde poligamia este acceptată, femeile pot avea mai mulţi soţi, respectiv – bărbaţii mai multe soţii, ceea ce înseamnă că şi termenii contractelor diferă faţă de cei ai unei căsătorii dintr-o cultură unde monogamia este acceptată. Pot aceşti termeni să varieze şi în funcţie de preferinţele pe care le au persoanele care semnează contractul, sau acest lucru variază doar pe baza unor considerente culturale? Potrivit viziunii contractualiste, căsătoria este un contract ca oricare altul, prin urmare, termenii acesteia pot să difere în funcţie de preferinţele persoanelor care cad de acord asupra lui. Aşadar, am putea să considerăm că relaţia dintre Frank şi Claire are la bază un contract în care se renunţă la obligaţia de a nu întreţine relaţii sexuale cu alte persoane. Dat fiind acest lucru, nu mai putem să considerăm că adulterul este ceva imoral, deoarece nu se mai încalcă un termen al contractului.

Avînd în vedere viziunea instituţională a căsătoriei, putem să ajungem la o definiţie mult mai rigidă a căsătoriei. Să considerăm că, deşi există variaţii ale căsătoriei ca instituţie, de la o cultură la alta, putem totuşi să conchidem că ea trebuie să conţină, în mod necesar, o mulţime de obligaţii esenţiale. Cea de a nu comite adulter ar putea fi una dintre aceste obligaţii esenţiale. Una dintre consecinţele unei astfel de definiţii este că nu mai putem susţine că relaţia dintre Frank şi Claire ar fi una de căsătorie.

Este important să vorbim despre cum apar şi ce sînt aceste obligaţii esenţiale. În viziunea contractualistă, obligaţiile sînt extrase din termenii stabiliţi de comun acord de către soţi, în timp ce, în cazul viziunii instituţionale, aceste obligaţii reprezintă soluţii pentru anumite probleme. În momentul cînd obligaţiile nu sînt respectate, în căsnicia respectivă apar imediat tensiuni şi conflicte, în final cei doi soţi divorţînd. Pentru ca adulterul să nu fie imoral, trebuie să arătăm că, odată ce am renunţa la obligaţia de a nu întreţine relaţii sexuale cu alte persoane, nu apar probleme care să pună capăt relaţiei de căsătorie.

În acest punct, părerile sînt împărţite; există, de exemplu, cupluri care susţin că renunţarea la această obligaţie şi transformarea relaţiei într-o relaţie deschisă le-a salvat căsnicia. Alte voci spun că renunţarea la această obligaţie este o greşeală, relaţia dintre soţi se va agrava din ce în ce mai mult, adulterul fiind astfel numai o amînare a momentului în care cei doi soţi vor divorţa.

Toni Gibea este masterand în anul II la Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti, la masteratul de Etică aplicată în societate, afaceri şi organizaţii.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.