N-am înțeles niciodată sintagmele de genul „propaganda homosexuală“. Cînd, acum cîteva luni, un grup de oameni a protestat în fața Ministerului Culturii, cu lozinci precum „Opriti propaganda homosexuală în Muzeul Țăranului Român“, sau „Nu împingeți tinerii spre homosexualitate!“, mi am pus întrebarea dacă oamenii aceia făceau diferența între propagandă și promovare.
Dacă, în exemplul de față, la MȚR ar fi fost proiectat un film despre comunitatea romă, am fi vorbit oare despre „propagandă țigănească“? Ar fi existat pancarte de genul: „Nu împingeți tinerii spre țiganizare“?
Sau am fi vorbit, mai degrabă, despre promovarea imaginii unor grupuri minoritare, supuse discriminării și marginalizării din cauza clișeelor și prejudecăților? Căci, la fel cum nu poți deveni rom, dacă nu ești, nici homosexual nu poți deveni, dacă nu ești.
Propaganda și promovarea sînt, de fapt, două fețe distincte ale aceleiași monede. Însă pe cînd propaganda se referă la răspîndirea unor idei, teorii și opinii, promovarea insistă asupra distribuirii de informație. Este, dacă simplificăm, diferența dintre adevărul subiectiv și cel obiectiv. Pe de o parte, propaganda își dorește adepți care să le susțină ideile și să îngroașe rîndurile „armatei“, mizînd nu de puține ori (după cum demonstrează istoria) pe ipocrizie și manipulare. Pe de alta, promovarea scoate la suprafață informații care să combată îndoctrinarea. Nu își dorește acoliți, ci formarea unor mecanisme ale toleranței, via înțelegerea unui fenomen.
Pe cînd propaganda este, de fapt, un cerc al ideilor închise, promovarea lărgește orizontul. Căci nu vorbim despre propaganda drepturilor omului, ci despre promovarea lor. Nu vorbim despre propaganda dreptului la informație sau a egalității de șanse, ci despre promovarea acestora. La fel cum vorbim despre propagandă feministă vs promovarea drepturilor femeii. Diferența este, pînă la urmă, cea dintre idee și informație și, pe cînd dorința oarbă de a răspîndi o anumită idee poate apela la un arsenal complex de manipulări, o informație poate fi oricînd verificată.
Ilustrație de Ion BARBU
