„Idioții Europei”?

Publicat în Dilema Veche nr. 918 din 11 – 17 noiembrie 2021
„Idioții Europei”? jpeg

Bădărani sau primitivi? Mitocani sau înapoiați? Au fost scrise deja mii de pagini despre bădărănia multor compatrioți, lipsa de civilizație fiind pusă pe seama nesimțirii și nepăsării față de cei din jur. Să fie însă numai nesimțire? Nu credeți că ceea ce observăm e și rezultatul unor înapoieri – de diferite feluri? Simțim efectele acestei înapoieri în fiecare zi, pe stradă, la muncă, în vacanță, acasă, În mass-media.

Pe șosele, primitivismul și înapoierea vin în cea mai mare viteză, de regulă peste cea legală, fără respect față de nici o regulă. Parchează la fel de stupid cum conduc. Din cauza lor, anual mor în România aproape la fel de mulți oameni cît a pierdut NATO în douăzeci de ani de război în Afganistan. Nesimțirea și neglijența sînt susținute și de doze mari de analfabetism și prostie pură, care sînt resimțite în fiecare acțiune. În cele mai multe cazuri, înapoierea nu privește lipsa resurselor materiale. Cei care își duc motoarele la sfințit, încarcă o tonă de icoane pe oglinda retrovizoare și apoi străbat șoselele fără să respecte nici o regulă nu sînt nici aceștia persoane modeste din punct de vedere material. Mental, însă… Doar nepăsare? Să nu fie și o capacitate redusă de a pricepe ceea ce fac?

În vacanțe, primitivul stăpînește fericit și fără complexe spațiul public. Poluează îngrozitor, sonor, olfactiv și vizual. Cu reguli de comportament moștenite din negura istoriei, aduce cu sine spiritul tribal. Murdărește cu prezența sa și a clanului său zonele în care sînt cei mai mulți care au doar o vină. Aceea de a se găsi acolo în același timp cu troglodiții. Să fie de vină – din nou – doar nesimțirea? Nu suferim și din cauza efectelor unor profunde și complexe înapoieri?

Un coșmar al celor care stau la bloc este vecinul cu bormașină. Puține sînt blocurile în care să nu trăiască cel puțin un harnic lucrător la bormașină, creator de zgomote și vibrații 24 de ore din 24, mai cu seamă în zilele libere. Evident, dacă a avut bani să o cumpere, nu înseamnă că este sărac lipit. Poate că, mai degrabă, pe lîngă nepăsare, acești artiști ai bormașinilor suferă și de incapacitatea de a pricepe cît de deranjante sînt activitățile lor.

În aceste zile, înapoierea se vede totuși cel mai bine în lipsa de interes și teama față de vaccinare. Lipsa de educație științifică produce monștri – și îi face pe cei care fug de vaccinare să fie aidoma celor care, acum aproape două sute de ani, se temeau de tren, precum și celor care se temeau că o fotografie le va captura sufletul. Nu contează cei 70 de ani de studii genetice, cele două decenii de cînd (în anul 2003) au început eforturile comunității științifice de a dezvolta un vaccin împotriva SARS (CoV – e drept, 1, nu 2). Nu contează că anul 2020 intră în istorie și drept anul cu cea mai mare investiție într-un anumit domeniu al științei. Logica și bunul-simț nu pot funcționa pentru cei care se tem că oricine și în orice postură dorește să le fure calul. Oameni care nu cunosc principiile de bază ale chimiei și ale biologiei „nu sînt convinși”. Mai grav, nu înțeleg cît de mult rău fac atunci cînd, refuzînd să se vaccineze, devin un cîmp de luptă care permite apariția de noi specii de viruși, mai adaptați și mai periculoși pentru toată lumea. Un sondaj recent arăta că o treime dintre români credeau că primii oameni au fost contemporani dinozaurilor. Greu de găsit o dovadă mai bună privind lipsa de educație științifică și de încredere în cercetare și beneficiile sale a multor conaționali. 

Înapoiați sînt și cei care au numai drepturi, niciodată îndatoriri. Lăsînd deoparte proasta creștere, lipsa de respect față de oricine, cred că un rol important îl are și lipsa de educație din școală (sînt cei care nu au trecut la al doilea capitol, cel de îndatoriri, sau nu au înțeles nimic din ce au citit).

Vorbind despre scris și citit – sînt numeroși așa-ziși jurnaliști care răstălmăcesc lucrurile. Cel mai relevant exemplu este recentul articol din presa germană despre „idioții Europei” (așa cum își congratula un medic bulgar concetățenii care nu se vaccinează), care prezintă situația pandemiei din România, Ucraina și Bulgaria. Mai multe instituții de presă au sărit să acuze colegii germani că ne numesc pe toți idioți. Se poate însă ca aceia care au făcut așa ceva să intre în marea masă a înapoiaților care, din păcate, nu pot pricepe conținutul unui text elementar. Poate nu trebuie să vedem peste tot numai rea-voință.

Sînt însă românii un caz unic? Cîtuși de puțin. O dovadă – articolul de care vorbeam mai sus. Cred însă că cele mai bune ocazii le vedem în vacanțele de vară, acolo unde plajele sînt împărțite de turiști din mai multe nații. În Grecia, de exemplu, în zonele împărțite cu bulgari, sîrbi, ruși, turci sau chiar greci, multe caracteristici sînt comune. Se prea poate ca ai noștri să mă irite mai mult pentru că pe ei îi aud și înțeleg. Semn că înapoierea în ceea ce privește cunoașterea limbilor vorbite de către vecinii noștri poate fi, în unele cazuri, o binecuvîntare.

Adrian Stănică este cercetător științific la Institutul Național pentru Geologie Marină – GeoEcoMar, profesor onorific la Universitatea din Stirling, Marea Britanie.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.