În Antichitate, tăcerea era semn de corupţie

Publicat în Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie – 1 noiembrie 2017
În Antichitate, tăcerea era semn de corupţie jpeg

În genere, ceea ce izbeşte imaginaţia publicului contemporan în legătură cu societăţile antice este caracterul public şi explicit al multor aspecte pe care azi le-am considera secrete intangibile. Dezbătute aproape fără excepţie de Adunarea Poporului – demos, comitia – la care iau parte cîteva mii de cetăţeni, deciziile referitoare la război, rapoartele şi mesajele soliilor trimise în alte cetăţi sau la curţi ale regilor barbari, şi tot felul de alte probleme care azi ni se par a impune măcar discreţie, dacă nu chiar pecetea secretului, făceau în lumea antică obiectul unor aprinse discuţii publice „în gura mare“.

Interdicţia de a vorbi în adunarea poporului este adesea socotită o pedeapsă dintre cele mai grave. „Acesta a fost un cetăţean care a luat parte mereu la toate acţiunile organizate de cei de vîrsta lui, (…) şi acum e silit să tacă, privat nu doar de toate celelalte bunuri (care îi fuseseră confiscate), ci şi de dreptul esenţial de a vorbi şi de a se plînge; el nu are nici măcar posibilitatea de a vă spune, o, atenieni, dacă tot ce i s-a întîmplat este drept sau nedrept“, spune Demostene în discursul său Contra lui Meidias – persecutorul acelui anonim redus cu de-a sila la tăcere. Într-adevăr, dacă egalitatea în drepturi politice se traduce, cum ne spune Herodot, în isegoria – dreptul egal la cuvînt în ecclesia sau la tribunal –, contrariul acestor drepturi, atimia, pierderea drepturilor cetăţeneşti, e marcată înainte de toate de interdicţia de a vorbi în public.

În tragediile din secolul V î.Hr., discursul se situează invariabil de partea gloriei, în vreme ce tăcerea se înscrie în sfera obscurului, a efemerului şi a morţii. Mai mult, tăcerea e suspectă, măcar de laşitate: cetăţeanul animat de un adevărat civism nu tace cînd descoperă o ameninţare la adresa binelui comun, el o denunţă public, în adunare, indiferent de consecinţe. Adesea însă tăcerea e semnul exterior al corupţiei. Demostene susţine că un oarecare Aristogiton, contra căruia rosteşte un discurs devenit celebru, avea informaţii precise cu privire la ticăloşiile unui concetăţean, dar a tăcut, fiindcă „a primit ceva“. Iar adversarul cel mai detestat al marelui orator, Eschine, devine, prin tăcerea lui, complicele regelui macedonean Filip.

Deşi este, ne spune Demostene, un actor de doi bani, sortit rolurilor de tiran în tragedie, el a uitat pînă şi replica lui Creon, regele tiranic din Antigona lui Sofocle, care proclamă că toţi cetăţenii „sînt obligaţi să vorbească atunci cînd siguranţa cetăţii este primejduită“. Eschine e însă şi mai demn de dispreţ decît tiranul Creon, de vreme ce nu susţine denunţarea făţişă a primejdiilor, ci practică tăcerea şi taina, caracteristice regimurilor nedemocratice. Eschine e plătit de un tiran – Filip al II-lea – şi se ascunde cu tiranul împreună. Complicitatea lor e o conspiraţie a tăcerii.

Dimpotrivă, un orator cinstit proclamă imperativul de a spune public ce periclitează soarta cetăţii, oricît de periculos ar fi să o facă: „Prefer, spune Demostene, să par că vorbesc fără rost decît să vă înşel, compatrioţi, trecînd sub tăcere ce cred eu că e mai bine pentru binele comun“.

În tragedie, acest imperativ e un loc comun: un personaj al lui Euripide spune: „Cînd e vorba să apăr întreaga armată greacă, e ruşinos să păstrez tăcerea şi să-i las pe barbari să vorbească!“. Iar alt erou tragic, Telephos, exclamă: „Şi de-ar fi ca o secure să mi se înfigă în grumaz, şi tot n-aş putea să tac, atunci cînd am de dat un răspuns limpede!“.

Iată de ce şi grecii, ca şi romanii, nutreau o sănătoasă neîncredere în legătură cu secretele, chiar şi cu cele de stat. O scriere de genul celei a lui Procopius din Cezareea, Arcana Imperii (Tainele Imperiului – sau „ale puterii imperiale“), nu ar fi fost nici măcar de conceput la Atena în epoca clasică, sau chiar la Roma – unde Senatul se mai reunea cîteodată în şedinţă secretă.

Procopius a fost mulţi ani adsessor (consilier juridic) al generalului Belisarius, contemporanul şi supusul împăratului Iustinian. În secolul al VI-lea d.Hr., cînd trăiesc toate cele trei celebre personaje, curtea bizantină era deja de multă vreme un loc al şoaptelor şi al intrigilor tainice. (…) 

(fragment din textul apărut în revista Historia)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

france jpg
De la Generalul Berthelot la Cincu - Rolul Franței în arhitectura de securitate a Flancului de Est al NATO
De un secol, de la generalul Berthelot și până la Brigada Militară de la Cincu, prezența Franței în România consolidează securitatea și oferă oportunități militar/tehnologice. Franța joacă un rol strategic pe Flancul Estic al NATO, este echilibru între autonomia strategică și solidaritatea aliată.
Squidgame Unit 311 N015682 jpeg
Protagoniști din „Squid Game“, despre rolul moralizator al serialului, dincolo de entertainment: „A înțelege suferința altei persoane nu este un lucru ușor“
Protagonist al serialului care a trecut bariera ecranului și cea a divertismentului, Lee Jung-jae spune că datorită rolului său a reușit să înțeleagă dificultățile prin care trec mulți oameni asemenea celor din „Squid Game“.
horoscop noroc logo jpg
Horoscop săptămâna 21–27 iulie. Gemenii și Peștii au parte de schimbări radicale pe plan personal
Această perioadă susține încrederea în sine, curajul de a-ți asuma riscuri și convingerea că meriți o viață care să te împlinească cu adevărat. Fiecare zodie va avea o zi specială în această săptămână în care norocul îi va surâde mai mult decât de obicei.
GettyImages 1042083794 jpeg
Dan Perjovschi, artist: „Acum 15 ani eram mai iacobin, voiam ca arta mea să țină numai de revoluție și libertatea de expresie“
Cunoscut pentru arta sa militantă, Dan Perjovschi a acceptat în premieră colaborarea cu un mare brand din industria modei și recunoaște sincer că, până nu demult, ar fi refuzat categoric o astfel de propunere
zodii zodie horoscop istock jpg
Horoscop săptămâna 19-25 iulie. Nativii care au noroc pe toate planurile
O zodie se bucură de atenția familiei. Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale pentru săptămâna 19-25 iulie.
Volodimr Zelenski  summit Odesa FOTO Profimedia jpg
Zelenski propune Rusiei noi runde de discuții. „Trebuie relansate negocierile”
Zelenski propune Rusiei noi runde de discuții săptămâna viitoare, în timp ce negocierile de pace rămăseseră în impas după o reuniune fără rezultate în luna iunie.
Sophie Vouzelaud Foto Facebook jpg
„Sunt un imbecil”. Un bărbat de 76 de ani a călătorit 760 de km pentru a se căsători cu o fostă Miss Franța, dar a fost întâmpinat de soțul ei
Un belgian a călătorit 760 de kilometri pentru a se întâlni cu o regină a frumuseții din Franța, care l-ar fi făcut să creadă că va fi viitoarea lui soție. Acesta a realizat abia la casa modelului că a fost victima unei fraude romantice.
Begu jpg
Celia, Inna, foto captura video TikTok  jpg
De ce nu și-au vorbit Inna și Celia timp de 10 ani: „Am lăsat-o, cumva”. Artistele au avut parte de o revedere plină de emoții anul acesta, la Beach, Please!
Inna și Celia au avut parte de o revedere plină de emoții anul acesta, la Beach, Please!. Cele două artiste, cândva prietene bune, s-au îmbrățișat cu căldură, bucurându-se sincer că s-au revăzut după o lungă perioadă de tăcere. Dar ce s-a întâmplat, de fapt, între ele?