Îngropați în plastic?

Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Îngropați în plastic? jpeg

Dragă cititoare, drag cititor, te rog să faci un exercițiu de memorie. Un exercițiu privind săptămîna abia încheiată. Amintește-ți, dacă poți, de cîte ori ai băut apă din sticle de plastic (de la cele mici, de o jumătate de litru, la apa din recipiente mari, de doi litri sau mai mult). De cîte ori ai amestecat cu paleta de plastic în cafea și ți-ai turnat, tot în cafea, lapte din capsule mici – făcute tot din plastic. De cîte ori ai băut vreun suc – tot din recipiente de plastic. Poate că ai băut sucuri sau cocktailuri la bar, și atunci ai avut în pahar paie. Tot de plastic. Cîte țigări ai fumat, mă refer la țigări cu filtru. Cîte iaurturi/mezeluri sau brînzeturi păstrate în ambalaje de plastic ori snack-uri (evident, păstrate tot în plastic) ai consumat? Cel mai probabil, nu îți mai amintești numărul exact. Cu siguranță acum, că te gîndești, realizezi că au fost multe. Deosebit de multe.

După utilizare, care durează de regulă cîteva minute, toate aceste ambalaje sau accesorii (nu știu cum pot fi definite paletele de amestecat în cafea sau paiele pentru băuturi) se transformă în deșeuri.

Ce se întîmplă cu acestea? În general, deșeurile au două direcții majore. Fie sînt colectate de către sistemele de salubritate, fie ajung în natură.

Deșeurile de plastic colectate de către sistemele de salubritate au, la rîndul lor, destine diferite, în funcție de modul în care sînt separate de celelalte reziduuri. Nu foarte des, deșeurile de plastic sînt colectate și destinate reciclării. Acesta ar trebui să fie destinul normal al oricărui deșeu, să redevină o materie primă. E singura șansă ca omenirea să nu fie acoperită într-o bună zi de munți de gunoaie. Altele ajung în gropile de gunoi impermeabilizate. Vor avea nevoie, la fel ca toate celelalte ambalaje de plastic, de sute sau chiar mii de ani ca să se degradeze. Cea mai nenorocită soartă dintre deșeurile de plastic colectate o au cele care sînt arse. De fapt, nenorocirea nu se abate asupra plasticelor, ci asupra celor care le ard și a celor care trăiesc în vecinătatea zonelor unde sînt arse aceste materiale. De ce? Prin arderea plasticelor, în aer se degajă dioxina, component deosebit de toxic, care ajunge în organismul uman și se bioacumulează. Rămîne adică în corp pentru perioade foarte lungi de timp. Efectele nocive ale dioxinei sînt deosebit de grave și pot genera nenumărate boli, fiind și cancerigene.

Ce se întîmplă însă cu gunoaiele de plastic ajunse în natură? În perioadele de ploi, cînd în vaduri ape repezi curg, acestea strîng în drumul lor toate aceste ambalaje de plastic și le duc spre rîuri mai mari, de acolo spre fluvii, de unde plasticele ajung în mări și oceane. Oceanul planetar a ajuns astfel să fie principala groapă de gunoi a Omenirii.

Cu o viteză amețitoare ne acoperim cu plastic și ne distrugem și Oceanul Planetar, principala sursă de viață a planetei.

Celor interesați – și cîteva cifre, așa cum au fost excelent sintetizate într-un articol apărut acum doi ani în The Guardian, care a strîns informații din numeroase rapoarte realizate de către Agenția Europeană de Mediu, alte organizații internaționale și proiecte de cercetare. Pe glob, în fiecare minut sînt cumpărate un milion de sticle de apă, fabricate din plastic. Dintre acestea, peste 90% nu sînt reciclate. Iar cererea de asemenea recipiente crește spre 20.000 de sticle pe secundă. Rămînînd strict la sticlele de plastic pentru apă, vînzarea anuală la nivel global a ajuns la o jumătate de miliard. Și mai sînt și altele: ambalajele de sucuri, alte băuturi, detergenți. La acestea putem adăuga și ambalajele de plastic pentru toate alimentele. Și lor li se alătură microplasticele. Particulele microscopice de plastic provenite din îmbrăcăminte, din diverse produse cosmetice sau alte activități umane. Chiștoacele nu sînt nici ele de neglijat, alte studii vorbind despre miliarde de resturi de țigări care ajung anual pe plaje și în mări.

Circa 10 milioane de tone dintre aceste plastice sînt înghițite în fiecare an de organismele vii din mări și oceane și intră astfel în lanțul trofic. Același studiu citat preia informația conform căreia fiecare dintre noi înghite anual peste 10.000 de fragmente de plastic.

Dacă omenirea va continua consumul de plastic în același mod, estimările făcute de mai multe instituții prestigioase de cercetare marină din lume arată că, în mai puțin de 30 de ani, în Oceanul Planetar va fi mai mult gunoi decît pește.

Și invazia gunoiului de plastic nu este doar o poveste din zone îndepărtate. Se întîmplă și la noi, sau poate mai ales la noi. Sînt numeroase filmări de la viiturile recente care arată mii de ambalaje de plastic care sînt duse de ape spre Dunăre, de unde ajung în Deltă și apoi în mare.

În anii de teren pe care i-am făcut, lucrînd în zona Dunării de Jos, dar mai ales în Delta Dunării, pe plajele și apele din vestul Mării Negre, pot spune că ambalajele de plastic și chiștoacele au ajuns să fie prezente peste tot, inclusiv în zone în care oamenii pătrund poate doar o dată sau de două ori pe an. Apele aduc cu ele roadele mizeriei, lipsei de educație și neglijenței din amonte, transformînd foste paradisuri sălbatice în spații de depozitare a deșeurilor. Analizele făcute de colegii mei pe sedimentele recoltate din Dunăre, Deltă, plajele sălbatice din fața Deltei și de pe fundul mării au conținut toate microplastice. Cu alte cuvinte, microplasticele au ajuns în fiecare din sutele de probe recoltate din cel mai mare sistem fluviu-deltă-mare din Uniunea Europeană. Și rămîn acolo, ca o dovadă a lipsei noastre de civilizație, pentru geologii care vor studia aceste zone peste cîteva milenii.

Vom muri deci îngropați în plastic? Eu sper că nu. Pe de o parte, în momentul de față sînt numeroase eforturi de cercetare la nivel global, prin care se caută soluții pentru degradarea plasticului deja existent în oceane și mări. Uniunea Europeană finanțează cîteva proiecte majore care caută să dezvolte tehnologii bazate pe microorganisme care pot metaboliza aceste deșeuri. Eforturi similare sînt în curs de derulare în mai toate zonele lumii.

Totul depinde însă și de noi. De comportamentul nostru și de rațiunea de care vom putea da dovadă începînd de azi. Și poate ne vom gîndi de mai multe ori dacă avem nevoie de paie de plastic, de palete, farfurii, pahare, orice ambalaj de plastic de unică folosință. Printr-un ordin recent, Comisia Europeană a interzis utilizarea acestora începînd cu anul 2021. Dar putem acționa mult mai rapid. Și nu doar atît. Fiecare chiștoc nearuncat pe străzi, în apă sau pe plajă este un pas înainte spre curățirea mediului. Eliberarea de gunoaie depinde, pînă la urmă, de fiecare dintre noi. 

Adrian Stănică este cercetător științific la Institutul Național de Geologie Marină – GeoEcoMar – și jurnalist științific.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

donald trump jpg
Cum intenționează Trump să încheie războiul din Ucraina: „Lumea nu a mai văzut așa ceva. Cu asta se termină”
O inițiativă legislativă propusă în Senatul SUA, care pare să aibă undă verde de la Donald Trump, poate schimba soarta războiului din Ucraina, susține expertul în securitate Iulia Joja. Proiectul ar împiedica refacerea arsenalului militar al Rusiei pe termen lung.
Matka indiană vs ulciorul românesc tradiții similare separate în timp și spațiu Colaj DMS
Frigiderul fără curent: trucul vechi de mii de ani, revenit în tendințe pentru a răcori România în era încălzirii globale
Descoperă frigiderul fără curent — matka indiană și ulciorul românesc, soluții naturale și tradiționale care păstrează apa rece în zilele caniculare, perfect adaptate provocărilor climatice actuale.
La birou foto freepik com jpg
Sporul de femeie, desființat cu umor de români: „Măcar așa o să fie femeia mai apreciată!”
Sporurile prin care numeroși angajați în sistemul bugetar au putut beneficia de venituri mari ridicate au stârnit controverse în ultimele săptămâni, în contextul măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul României. Unele, ca „sporul de femeie”, i-au uluit pe români.
toxiinfectie alimentara jpg
Ce alimente ne pot îmbolnăvi vara. Avertismentul medicului Mihai Musa
Sezonul cald este asociat adesea cu relaxare, vacanțe și mese în aer liber, însă din punct de vedere medical, această perioadă vine și cu o creștere semnificativă a incidenței afecțiunilor digestive.
caravana sanatatea vine la tine 2025   sursa foto APCR (8)5 JPG
Criza diabetului nediagnosticat în mediul rural: avertismentul medicilor despre anii grei ce urmează
Diabetul, hipertensiunea, colesterolul mare și obezitatea sunt probleme de sănătate pe care oamenii de la sat „le duc pe picioare” fără ca măcar să știe de ele. Situația va fi și mai gravă în viitor, atrag atenția specialiștii.
jucator tenis, foto shutterstock jpg
De ce jucătorii de tenis încă poartă alb la Wimbledon. Sportivii care au căzut „victime” ale acestei reguli stricte
Codul vestimentar alb și imaculat al jucătorilor de tenis a devenit un element definitoriu al acestui sport. Majoritatea turneelor importante au renunțat între timp la această regulă strictă, însă Wimbledon, primul dintre ele, a rămas fidel tradiției. De ce?
1 migdale jpg jpeg
Nuca nr. 1 în curele de slăbire. Ce spun nutriționiștii despre acest superaliment bogat în grăsimi bune și alte nuci recomandate
Descoperă nuca vedetă recomandată de nutriționiști pentru slăbit: bogată în grăsimi bune, proteine și fibre. Află cum te ajută în curele de slăbire și ce alte nuci sunt ideale pentru o dietă sănătoasă.
girl 5717067 1280 jpg
Un nou rival pentru WhatsApp, creat de co-fondatorul Twitter. Funcționează chiar și offline
Cofondatorul Twitter, Jack Dorsey, a lansat o nouă aplicație de mesagerie care funcționează fără conexiune WiFi sau semnal de telefonie mobilă.
The Rolling Stones FOTO Shutterstock
12 iulie: Ziua în care a debutat trupa The Rolling Stones
La data de 12 iulie 1962 a debutat trupa The Rolling Stones la Londra. În aceeași zi, în 1956 s-a născut solistul trupei Compact, Paul Ciuci, iar în 2020 a murit actrița americană Kelly Preston.